Slatina Marmației

De la Nistru pân’ la Tisa a sunat dureros pentru comunitatea de români din nordul Maramureșului. Primul Război Mondial încheiat, au urmat tratativele de pace și stabilirea noilor frontiere. Deși au existat câteva inițiative ca românii de la nord de Tisa să facă parte din România Mare, forțe mai puternice au hotărât altfel. Ocna de pe hartă este Slatina de azi. A ajuns în Cehoslovacia, apoi în Ungaria lui Horthy. A luat-o URSS și a lăsat-o moștenire Ucrainei. Aceasta a botezat-o Solotvino. Nimic mai enervant decât să auzi români schimonosind astfel denumirea neaoșă. Și sunt destui, mai ales în comunicări oficiale ce țin de mediul diplomatic, o catastrofă națională după epurarea ceaușiștilor din MAE. Azi Slatina e un orășel care a crescut pe sare, cu pretenții de stațiune. Are sanatorii, baze de tratament, lacuri sărate și spații de cazare.

Continuă lectura

Valea Moldovei – Slatina

19 06 2011. Unde apa Moldovei iese din munţi şi Podişul Sucevei este legat de Munţii Stânişoarei printr-un pod avariat binişor de ultimele inundaţii, înainte de închegarea statului medieval Moldova, se pripăşise un tătar pe nume Bercîş. De la el ne-a rămas numele localităţii Berchişeşti, punct strategic pe harta judeţului Suceava, deoarece acolo se află puţurile care alimentează reşedinţa de judeţ cu apă potabilă. Prin comună trece calea ferată cea nouă care leagă Suceava de Gura Humorului. Noi am coborât în gara Berchişeşti, aflată în afara localităţii, undeva pe malul râului, într-o zi de vară cu mult vânt şi nori purtaţi haotic. Continuă lectura