Republica Cahul şi așezarea de tip urban Cantemir [63/71]

Se apropie CENTENARUL Marii Uniri şi m-am gândit să marchez acest lucru printr-o serie de postări care să aibă ca subiect plimbările mele prin fostele capitale de judeţ ale României Mari. Am folosit rezultatele recensământului din 1930 pentru a avea o imagine asupra oraşelor ţării din perspectiva numărului de locuitori. România Mare nu a fost paradisul pe pământ cum ne aburesc unii, însă a fost patria care a reuşit să cuprindă între graniţele sale cele mai multe teritorii în care românii sunt autohtoni. Nu a rezistat decât 22 de ani din cauze care se spun şi nu prea. M-am gândit să încep cu Bucureşti, cum ar fi fost normal, dar pentru că în ordinea povestirilor urma Cahul, voi începe cu numărul 63 din lista pe care o puteţi vedea mai jos. Un oraş care astăzi nu se află în România, dar care are şanse mari să fie, din nou, reşedinţă de judeţ într-un viitor nu foarte îndepărtat. Continuă lectura

Călătoria inițiatică a Secuiului rătăcitor în raiaua GăgăRusă

05 08 2013. După o dimineaţă agreabilă petrecută în Chişinău ne aflam la Gara Sud. De aici urma să luăm un microbuz cu destinaţia Comrat. Un oraş de vreo 30 de mii de locuitori care joacă rolul de capitală a Găgăuziei. Găgăuzia este o autonomie pe teritoriul Republicii Moldova. Teoretic este  locuită de găgăuzi (turci creştin-ortodocşi) aduşi de Imperiul Ţarist din Bulgaria ocupată de Imperiul Otoman și colonizați în sudul regiunii după furtul Moldovei dintre Prut şi Nistru în 1812. Am zis teoretic fiindcă practic vom vedea mai la vale cum stau lucrurile. Drumul costă 36 de lei moldoveneşti, în jur de 10 lei româneşti. Mergem spre vest până la Hâncești, apoi numai spre sud. Traversăm dealuri cultivate cu vii, piersici, cereale şi din când în când trecem pe lângă păduri de foioase şi iazuri. Şoferul vorbeşte cu tine în limba în care i te adresezi. Din autogară pleacă doar cu oamenii care au locuri pe scaune. După nici 200 de m mai ia câţiva şi improvizează locuri pe culoar. Continuă lectura