CERNOBÎL sau drumul de la atomul pașnic la un Disneyland radioactiv

03 05 2013. Probabil că mulţi dintre cei care ajung pe acest blog se întreabă: De ce Râmnicu Sărat, Sighet, Ţiganca, Tiraspol, Auschwitz ori Srebreniţa? Răspunsul e cât se poate de simplu: Să înţeleg OMUL. De ce Tarniţa ori Geamăna? Răspunsul e acelaşi. Urâtul e realitatea, umanitatea (dacă aş adăuga rea, ar fi pleonasm). Frumosul, concretizat prin artă, e fuga de realitatea necruţătoare, surogatul care ne face să uităm de moarte şi că suntem răi. Pe lista de mai sus venea destul de firesc rândul Cernobîlului, mai ales că nu e foarte departe de Suceava sau poate e. Încă de acum 10 ani, când am citit prima oară pe un sait rudimentar povestea unei călătorii prin oraşul părăsit Prîpiat, din apropierea Centralei Atomoelectrice de la Cernobîl, mi-am propus ca, mai devreme sau mai târziu, să ajung acolo. Ştiam despre ce e vorba, nu aveam frici ivite din ignoranţă, FIZICĂ am făcut destulă în liceu şi am mai dobândit cunoştinţe în facultate, când un semestru am studiat aproape exclusiv domeniul cu care ne vom întâlni în postarea de faţă. Continuă lectura