Pe Obcina Mestecănișului până la Ciocănești și pe Bistrița Aurie până la Iacobeni

02 07 2016. Plimbare din Pasul Mestecăniș până la Ciocănești pe creasta Obcinei Mestecănișului. În luna iulie, la munte, diminețile sunt splendide și crezi că a coborât raiul pe pământ. De obicei, în câteva ceasuri, raiul se transformă în iad și treci prin tot soiul de purgatorii până când revine tihna pierdută. Acest joc continuă săptămâni întregi. Abia după jumătatea lui august vremea se stabilizează și poți avea două zile la rând însorite. Imediat ce am coborât din tren în gara Mestecăniș, aflată la puțin sub 1000 de metri altitudine, urcăm deasupra tunelurilor, la aproximativ 1100 de metri, până ne intersectăm cu traseul bandă roșie și apoi ne deplasăm către trecătoare, adică spre nord. Tunelurile de la Mestecăniș fac legătura pe calea ferată între văile Moldovei și Bistriței Aurii. Între Republica Câmpulungului și Țara Dornelor. Trecătoarea rutieră aflată în apropiere este granița dintre Masivul Giumalău și Obcina Mestecănișului. Continuă lectura

Oameni și sate din Podișul Sucevei – episodul 7

25 09 2016. Șirul povestirilor despre oamenii și locurile Podișului Sucevei se mută în partea sudică a acestuia, pe valea Siretului, într-o zi mohorâtă de toamnă. Hărțile ne arată că Podișul Sucevei se termină la Roman, unde Moldova se varsă în Siret, dar nu ne spun unde începe, pentru că granița cu Ucraina seamănă confuzie. De la halta Probota și până la mânăstirea lui Petru Rareș, drumul e același cu cel din 2011, atunci am ales să urcăm pe valea Șomuzului Mare până la Dolheștii Mari. De data asta am vrut un itinerariu mult mai îndrăzneț, care a traversat câteva sate și două păduri, scoțându-ne în față peisaje minunate, surprize plăcute, diferențe neașteptate și oameni care mai de care. Pe scurt: Probota – Tătăruși – Uda – Homița – Cristești. Direcție aproximativă: nord – sud, de pe valea Siretului până pe valea Moldovei. Prima schimbare față de plimbarea trecută a fost să descopăr halta Probota arsă. Știam de la știri de incendiu și de trista soartă a unei familii ce-și găsise adăpost în interiorul clădirii de care CFR nu mai avea nevoie. Continuă lectura

Oameni și sate din Podișul Sucevei – episodul 6

17 05 2015. Suceava. Doar starea vegetaţiei trăda faptul că mai aveam puţin şi venea vara. Ziua mohorâtă, cu vânt şi ameninţări de ploaie, era cât pe ce să ne descurajeze în a mai porni la plimbarea neprevăzută, dar plănuită. Am zeci de trasee pregătite, numai doritori de drum să fie. Curând am lăsat dealul pe care odinioară erau case ale satului Sfântu Ilie, înlocuite, în Iepoca de Aur, cu blocuri al căror acoperiş era atipic. Ţuguiat din ţiglă şi nu plat din carton asfaltat şi smoală, cum vedeai în tot oraşul. Cartierul a fost botezat previzibil Obcini şi limita sa cu satul peste care s-a prăvălit nici în ziua de azi nu este cunoscută, pentru că sunt case în care omul are buletin de Suceava şi femeia de Şcheia. Încă din prima poză se observă reperele Sucevei: coşul de la fosta IFA, ajuns decor pentru molul ridicat pe ruinele acesteia şi catedrala ortodoxă, începută imediat ce Ceauşeştii au fost coborâţi în groapă cu corpurile pline de gloanţe. Reperul principal al zilei, vom face o buclă în jurul său, va fi releul de televiziune de pe Teişoara (528 m). Unul dintre cele mai însemnate dealuri ale Podişului Sucevei. Continuă lectura

Creasta Rarăului (Movila lui Hurmuzachi)

04 07 2015. Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava. O zi cu soare, nori și vânt, numai potrivită pentru o drumeție montană, a cărei principală dificultate avea să fie lungimea, undeva hăt bine peste 30 de kilometri. Mai sunt cărări în Rarău pe care nu le-am bătut și de fiecare dată, pe cât se poate, încerc să introduc o porțiune inedită în traseul abordat. Cel mai bun ghid pentru Rarău și Giumalău este harta realizată de Petru Ariciuc de la Salvamont Vatra Dornei, pe care am găsit-o pe județulsuceava.ro și o folosesc cu încredere de fiecare dată când urc acești munți minunați. De-a lungul timpului, am văzut, în teren, că pe unele trasee marcajul nu se mai păstrează pe întreaga lungime și vag se mai observă urme ale semnelor vechi. Am decupat partea cu Rarăul, pentru a putea urmări exact traseul pe care l-am făcut. Continuă lectura