Olachi et Siculi [71/71]

Un veac de la Marea Unire întâlnește cea mai mică reședință de județ din câte au fost în România Mare. Miercurea Ciuc rămâne și pe harta actuală a României cea mai mică dintre capitalele județelor. Atunci avea vreo 5 mii de locuitori și era reședința județului Ciuc, ce respecta oarecum granițele fostului comitat maghiar cu același nume. După reforma administrativă din 1968, în vigoare încă, Miercurea Ciuc a devenit reședința județului Harghita care, pe lângă fostul județ Ciuc, a mai înglobat teritorii de la fostul județ Mureș și aproape întregul județ Odorhei, azi dispărut, pierzând puțin pământ în favoarea județelor Bacău și Neamț. Se menține ponderea populației maghiare, și atunci și acum reprezentând peste 80 de procente din totalul locuitorilor județului. În zilele noastre, Miercurea Ciuc numără aproape 40 de mii de suflete și e o altă cetate muncitorească a Iepocii de Aur, care păstrează două străzi ce amintesc de vremea scaunelor secuiești.

Continuă lectura

Prefectura lui Romanu-Vivu

10 08 2014. Reghin, județul Mureș. O splendidă duminică leneșă cu mult soare. Am lăsat în urmă un Târgu Mureș adormit, care nici nu a băgat de seamă când l-am părăsit și în niciun ceas de vreme admiram Monumentul Viorilor, de lângă Biserica Evanghelică din Reghin. Cam toată lumea știe despre orășelul de pe Mureș că are o fabrică de instrumente muzicale botezată Hora. Înființată în 1951, a oferit la prețuri accesibile chitare și viori părinților care aveau odrasle cu aplecare către muzică sau pur și simplu doreau să le dea o ocupație mai puțin golănească decât fotbalul. Hora a crescut, a supraviețuit căderii comunismului, a fost privatizată și, în 2017, a ajuns fabrica de instrumente din Europa cu cei mai mulți angajați. Reghinul, de la începuturile sale ca oraș, a fost o afacere mixtă săseasco-maghiară, dar, cum știm deja, ungurii suferă de separatisme și au rupt Reghinul în partea săsească și partea maghiară. A trebuit să vină România Mare și să termine cu aceste mofturi etnice. Continuă lectura