Buzăul fantastic

17 08 2013. Primul popas în judeţul Buzău l-am făcut la Râmnicu Sărat, fostă capitală de judeţ interbelic şi localitate vestită în toată România pentru gara minunată şi puşcăria sinistră prin care au trecut deţinuţii politici pe vremea dictaturilor regală şi comunistă. Am vizitat penitenciarul chiar în perioada demascării torţionarului Vişinescu. De la Râmnicu Sărat ne-am înscris pe valea Buzăului şi am urcat până la Pleşcoi. Am tras la Vila Speranţa, la doamna Mariana. Satul a dat umanităţii celebrii cârnaţi picanţi din carne de oaie şi patriei una dintre acele favorite ale conducătorilor care poartă numele Elena. La doamna Mariana poţi mânca divinul platou buzoian, adică mămăligă, brânză de oi, cârnaţi de Pleşcoi, pastramă de oaie şi murături. Dacă vorbim de aceşti cârnaţi, cei mai buni se găsesc chiar în mijlocul satului, asta înseamnă să nu vă lăsaţi amăgiţi de gheretele din zona DN10, ci să treceţi râul, să mergeţi puţin către Berca, apoi să faceţi dreapta şi tot înainte încă vreo doi-trei km spre Pleşcoi. Continuă lectura

Penitenciarul în ruină de la Râmnicu Sărat

17 08 2013. În drumul către valea Buzăului am trecut prin Râmnicu Sărat, un loc cunoscut în istorie pentru luptele dintre români şi români, ultima în 1907, dintre otomani şi români şi dintre otomani şi ţarişti. În mintea mea acest oraş este echivalent cu frumoasa clădire a gării şi cu grozavele poveşti despre fostul penitenciar aflat în imediata apropiere a acesteia. Auzisem despre o viitoare transformare a puşcăriei abandonate într-un foarte util memorial, după modelul de la Sighetu Marmaţiei. Mă aşteptam să văd indicatoare în oraş. Pentru un turist accesul până la poarta fostei închisori este destul de anevoios şi fără ajutor din partea localnicilor nu prea sunt şanse de reuşită. Tehnologia modernă nu ajută prea mult, ba chiar încurcă. Continuă lectura