Ineuțul și Ineul din Pasul Rotunda

18 08 2017. DN18 urcă domol spre Maramureș întovărășind Bistrița Aurie prin pustietatea verde de după Cârlibaba, unde singurele așezări durabile sunt colibele culegătorilor de bureți, folosite doar pe timpul verii. Când ajungem în dreptul cazărmilor părăsite ale unei baze dezafectate a vânătorilor de munte, trecem râul și urcăm spre Pasul Rotunda. Pe hartă acest drum se numește DN17D și coboară din trecătoare către Sângeorz-Băi și Năsăud pe valea Someșului Mare. De pe valea Bistriței și până în pas, cam 5 km, drumul e unul pietruit și pare a nu avea nicio legătură cu titulatura de drum național. Am tras la Cabana Croitor, în vârful pasului, unde e hotarul între județele Suceava și Bistrița-Năsăud. Am început drumeția când luna se ducea la culcare. Știam că, în august, în munții din nordul patriei, rare sunt zilele în care o dimineață splendidă nu anunță o după-amiază umedă și zgomotoasă. Continuă lectura

Pe drumuri ardelene

08 08 2014. 00:10 Coboram în Vatra Dornei-Băi dintr-un Interregio. Plecasem de cu seară din Suceava într-o tură prin țară cu rucsacul în spate ca-n vremurile când o făceam mai des. Pentru că aveam planificate o grămadă de obiective, trebuia să fiu peste munți când se crăpa de ziuă. Am ales o noapte de hoinăreală în Vatra Dornei, pentru că știu bine orașul și mai ales cum sunt nopțile în stațiunea de interes național. Nimic nu se compară cu mirosul de brad care te învăluie atunci când stai să auzi cum cade roua. Aș fi putut opta pentru Năsăud, dar urbea de pe Someșul Mare era teren necunoscut pentru mine. Ce să faci în Vatra Dornei puțin după miezul nopții? De exemplu, să-ți admiri chelia pe un afiș al USV uitat încă de prin 2011 pe peretele unei clădiri din spatele gării. Continuă lectura