Cenușăreasa stațiunilor sucevene

04 09 2010. Gura Humorului. Pe cei obişnuiţi să citească doar titlul şi din când în când primele rânduri, îi trimit direct la ultimul paragraf, pentru a nu rămâne şocaţi de numele postării, pe ceilalţi îi invit să o luăm uşurel cu povestea metamorfozei oraşului Gura Humorului. Calendaristic tocmai trecusem în toamnă, dar vremea nu ştie de calendare şi alte convenţii umane, aşa că frigul se instalase mult mai repede la ieşirea Moldovei din munţi. În acea perioadă, o paranghelie asemănătoare zilelor oraşului se ţinea şi la început de septembrie. Vremea nu prea era de acord şi greul în materie de bâlci era dus de luna iulie. Localitatea care poartă numele vărsării Humorului în Moldova ne-a primit cu atmosferă pâcloasă, plafonul de nori destul de jos şi reprize timide de ploaie măruntă. Continuă lectura

Mânăstirea Humorului – Pleșa – Solonețul Nou – Pârteștii de Sus

12 iulie 2009. Vara își intrase demult în drepturi, dar căldura nu deranja deloc. Ba chiar întreaga zi a stat sub amenințarea ploii care-și făcea de cap mai departe peste munți. Însoţit de câţiva tovarăşi am executat o drumeţie la picior pe traseul Gura Humorului – Mânăstirea Humorului – Pleşa – Soloneţul Nou – Pârteştii de Sus. În acea perioadă se țineau Zilele Humorului, însă fiind dimineaţă era amenajată doar scena şi în zona centrală găseai tarabagii care vindeau prostii. Din centrul oraşului staţiune se desprinde un drum care merge de-a lungul râului Humor spre nord. Pe nişte străduţe întortocheate şi cam prost întreţinute, cu clădiri diverse mai noi şi mai vechi, dar nepermis de multe părăginite (o faţa a Humorului ţinută ascunsă) se ajunge pe malul râului, al cărui nume din limba tătară se traduce Repede, adică e echivalentul Bistriței din slavă.

Continuă lectura

Cu niște străini prin județul Suceava

03 07 2009. Era o zi de vineri. Așteptam doi străini racolați de un prieten pe Couchsurfing. Am avut și eu profil pe acel sait. L-am șters după ce au început niște utilizatori să-mi explice ce mare brânză e spiritul care guvernează acea comunitate virtuală. De atunci prefer hostelurile și hotelurile. Oamenii cărora aveam să le arăt minunățiile plaiurilor mele natale erau o poloncă și un irlandez. Prietenul racolator le-a arătat orașul Iași. Am așteptat zi de vară până-n seară degeaba. Deşi aveau numărul meu de telefon, m-au găsit abia sâmbătă aproape de amiază, după ce au pierdut degeaba o noapte pe la Humor într-o pensiune pe malul Moldovei.

Continuă lectura

Pe Rarău în luna martie

14 03 2008. Primesc un telefon. În 15 minute eram echipat şi mă găseam într-un Aro al Direcţiei Silvice ieşind din Suceava. Pentru a evita aglomeraţia de pe DN17, şoferul preferă să mergem prin Berchişeşti. După aproape o oră treceam prin Gura Humorului. Continuă lectura