Călătorie prin groapa de gunoi a Sucevei

07 11 2010. Era pe vremea când al doilea mandat al ungătorului de rulmenţi în fruntea Sucevei tocmai trecuse de jumătate. Acesta slobozise poruncă să se unească, printr-o uliţă, unicul cinematograf din ţară transformat în biserică, de blocul de garsoniere din dosul noului edificiu creştin-ortodox, unde tartor era un slujitor al Domnului cu mare grijă duhovnicească faţă de enoriașele măritate. Porunca a fost îndeplinită în mare grabă de slujbaşi beţi şi fără simţ de răspundere. A rămas marcat cu roşu în cartea de istorie a cartierului George Enescu faptul că uliţa de 200 de m, arăta după câteva luni, mai rău ca străzile vecine, care nu mai simţiseră căldura asfaltului de la inaugurarea cartierului, undeva pe la mijlocul deceniului opt al secolului trecut. Continuă lectura