Naţiunea civică moldovenească, fază intermediară în revenirea de la homo sovieticus la român [2/71]

La un veac de la Marea Unire, un sfert în cadrul Regatului României, jumătate la cheremul samavolniciei sovietice şi ultimul sfert de independenţă cu trupe ruse de ocupaţie pe fâşia estică a teritoriului Republicii Moldova, populaţia românească de peste Prut se află în halta naţiunea civică moldovenească. O fază intermediară a revenirii convulsive şi greoaie de la homo sovieticus la român. Cu prilejul câtorva vizite pe care le-am făcut în capitala Republicii Moldova, în 2013, 2015 şi 2016, am căutat să înţeleg viteza şi ritmul acestui proces. Simbolurile homo sovieticus sunt încă puternice, deşi în disoluţie, iar cele româneşti îşi fac loc, oarecum timid pentru aşteptările unui unionist declarat cum sunt, în umbra celor dintâi. În perioada României Mari, Chişinăul avea 117 mii de locuitori, era al doilea oraş al ţării şi reşedinţa judeţului Lăpuşna. Un judeţ Lăpuşna, cu reşedinţa la Hânceşti, a existat pe harta Republicii Moldova între 1998 şi 2003, an în care s-a trecut din nou la raioanele atât de dragi lui Voronin. Continuă lectura

Anunțuri

Memorialul victimelor comunismului și al rezistenței de la Sighetu Marmației

27 02 2010. Ne-am adunat mai mulţi de prin toată ţara şi de dincolo de actualele frontiere şi ne-am dus la Sighetu Marmaţiei pentru a vizita Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei. Memorialul este amenajat în fosta puşcărie ridicată de ocupantul austro-ungar şi folosită ulterior de comuniştii veniţi pe tancurile sovietice pentru a distruge vârfurile politice care l-au lăsat pe Antonescu să-şi asume singur răspunderea conducerii ţării şi cu care ulterior s-a şters la dos Apusul. De ce au fost aduşi fruntaşii politici şi încarceraţi tocmai la Sighet? Simplu, pentru că dacă se împuţea treaba în ţară pentru comunişti, locatarii puşcăriei puteau fi duşi în URSS peste graniţă în câteva zeci de minute. Continuă lectura