Lupta fraților Vasile și Ioniță Bumbac pentru păstrarea identității românești în Bucovina

Între 1768 și 1774 se poartă unul dintre obișnuitele războaie ruso-turce din zona Mării Negre. De data asta turcii pierd rușinos și la Cuciuc-Cainargi (azi în Bulgaria) se încheie la 21 iulie 1774 o pace care-i va umili cum nu au mai pățit-o niciodată. Pentru că a preferat neutralitatea, care i-a avantajat categoric pe ruși, Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană, din 1806 Imperiul Habsburgic, primește o bucată din Moldova, țară aflată la cheremul Înaltei Porți. Mareșalul rus Rumeanțev lasă trupele nemțești să intre în Moldova în octombrie 1774 și acestea înaintează până la Roman, însă granița este fixată mai apoi în zona Sucevei, la sud în apropiere de Fălticeni și la est între Burdujeni și Ițcani. Înainte de a ceda austriecilor nordul Moldovei, mareșalul Rumeanțev face un recensământ din care aflăm că la 1774 satul Costâna, atestat documentar din vremea lui Ștefan cel Mare, avea 30 de gospodării. După ce intră sub ocupație nemțească, pământului anexat i se dă numele Bucovina, un cuvânt slav care înseamnă pădure de fag. Continuă lectura

Anunțuri

Dealul Mare din Costâna

 Partea mea cea-ntâi din lume

Fost-un deal c-o verde culme

Și-un botei frumos de oi

Zile dulci fără nevoi […]

VASILE BUMBAC

Partea și norocul meu, 1881, Cernăuți Continuă lectura

De la inima feroviară a Bucovinei la anonimat şi paragină

Dacă tot eram pe valea Sucevei şi mă plimbam pe linia ferată de pe ea, m-am gândit să mai scriu ceva despre acest subiect şi de aici să mă mut înspre linia ce duce la Cacica. Aşadar, să vedem care e istoria gării Dărmăneşti, fostă Hatna. Perioada ei de glorie este surprinsă excelent de Ion Drăguşanul, exact ca în povestirile bunicului meu. Citiţi aici. Completez cu o informaţie destul de preţioasă. Linia care pleacă de la Dărmăneşti spre Câmpulung Moldovenesc trebuia să urce pe pârâul Ilişeşti, care trece prin Costâna, dar boierul din acest sat s-a opus şi a fost aleasă soluţia afluentului mai nordic al Sucevei, pârâul Soloneţ. Astfel, trenul a mers prin Părhăuţi şi nu prin Costâna. Mai jos aveţi o imagine de pe Dealul Mare din Costâna cu satul şi valea pârâului Ilişeşti. Pozele sunt realizate în 2007. Continuă lectura