Republica Cahul şi așezarea de tip urban Cantemir [63/71]

Se apropie CENTENARUL Marii Uniri şi m-am gândit să marchez acest lucru printr-o serie de postări care să aibă ca subiect plimbările mele prin fostele capitale de judeţ ale României Mari. Am folosit rezultatele recensământului din 1930 pentru a avea o imagine asupra oraşelor ţării din perspectiva numărului de locuitori. România Mare nu a fost paradisul pe pământ cum ne aburesc unii, însă a fost patria care a reuşit să cuprindă între graniţele sale cele mai multe teritorii în care românii sunt autohtoni. Nu a rezistat decât 22 de ani din cauze care se spun şi nu prea. M-am gândit să încep cu Bucureşti, cum ar fi fost normal, dar pentru că în ordinea povestirilor urma Cahul, voi începe cu numărul 63 din lista pe care o puteţi vedea mai jos. Un oraş care astăzi nu se află în România, dar care are şanse mari să fie, din nou, reşedinţă de judeţ într-un viitor nu foarte îndepărtat. Continuă lectura

Cimitirul de DEZONOARE al eroilor români de la Țiganca

06 08 2013. Pe la orele amiezii părăseam orașul Cahul într-un microbuz cu destinația Cantemir. Am mers puțin peste 40 de km de la sud către nord pe malul Prutului care, momentan, nu se află în România. Am coborât cu 2 km înainte de a ajunge în Cantemir, în dreptul unui indicator pe care scria CIMITIR DE ONOARE. Urmăm indicatorul și după vreo câteva sute de metri ajungem într-o intersecție în care suntem ghidați de un alt indicator asemănător. Eram aproape de Țiganca, un loc al cărui nume este echivalent cu jertfele Armatei Române din vara lui 1941 pentru eliberarea Basarabiei de sub ocupația sovietică petrecută cu o vară mai devreme și pusă la punct încă din 1939 când s-a semnat înțelegerea dintre Hitler și Stalin. Continuă lectura