După blocurile gri sunt bisericile voievozilor valahi [1/71]

Când m-am gândit la Un veac de la Marea Unire, ştiam că ajungând la Bucureşti trebuie să evit împotmolirea în generalitate. Pe parcursul celor mai recente vizite în capitală mi-a venit ideea acestui material, ivită din dificultăţile întâmpinate în găsirea obiectivelor importante. Orice oraş caută să-şi expună cât mai la vedere istoria. Nu e cazul Bucureştilor, iar vina o poartă Cel mai iubit fiul al poporului, care s-a pus pe demolat şi reconstruit după genialele sale planuri. Nu-i plăceau bisericile, nici măcar cele ale voievozilor cu care poeţii de curte îl comparau, aşa că s-a apucat să le ascundă după blocurile Victoriei Socialismului. Asta mult după ce buldozerele au distrus monumente valoroase. Cum ţinea la imaginea sa de băiat bun al lagărului comunist, când au apărut presiuni din exterior, i-a dat mână liberă unui inginer providenţial să mute bisericile medievale în spatele blocurilor ce urmau a fi ridicate. De la Marea Unire până în prezent, Bucureştii şi-au triplat numărul de locuitori şi au suferit metamorfoze profunde. Vă invit să descoperim ce se ascunde după înaltele blocuri gri ale Iepocii de Aur. Plimbările mele au avut loc în: 2013, 2015 şi 2016. Continuă lectura

Anunțuri

Oraşul Imnului

19 08 2010. Avea să fie o zi lungă şi al naibii de solicitantă. La puţine minute după ora 5 dimineaţa, părăseam Roşiorii de Vede cu destinaţia Râmnicu Vâlcea. Ultima parte a călătoriei printre vestigiile de la sud de Carpaţi urma să fie una solitară. Nu mai aveam ghid, nu mai aveam obiective clar definite, în afară de Cozia. Cum drumul către vestita mânăstire trece prin Râmnicu Vâlcea, am hotărât, în gara Roşiori Nord, să petrec câteva ore în urbea de pe Olt. Până acolo am schimbat trei trenuri. Mai întâi m-am deplasat către vest cu un personal până la Caracal, unde am şi mâncat ceva în cele 20 de minute de aşteptare, apoi am schimbat direcţia de deplasare către nord. Un alt personal m-a dus până la Piatra Olt, de unde, după câteva minute de plimbat pe peron, m-am urcat în acceleratul Craiova – Sibiu şi, după ce am aţipit puţin, am coborât la ieşirea Oltului din munţi. Continuă lectura