Centrul Vechi de pe vremea lui Eminescu sporeşte farmecul patriarhal al Botoşanilor [21/71]

Când am scris prima dată despre Botoşani, am pus semnul de egalitate între oraş şi Eminescu. Atunci am descoperit un adevărat cult pentru românul absolut şi acea vizită a continuat în codrii Ipoteştilor, unde se află lacul cu nuferi şi izvorul lângă care adormea, ocrotit de lumina lunii, copilul Mihai. A fost mai mult o fugă prin oraş, o trecere în revistă a principalelor obiective. Centrul Vechi era în plin şantier, iar la Sf. Nicolae Popăuţi nu am reuşit să ajung. Au urmat două revederi cu Botoşanii, 13 08 2013 şi 22 11 2015, în care am încercat să înţeleg specificul aşezării şi să observ ce o diferenţiază de celelalte oraşe importante ale bucăţii de Moldova rămasă, după destrămarea României Mari, în componenţa ţării. Descrierea reşedinţelor de judeţ interbelice, la Un veac de la Marea Unire, continuă cu al 21-lea oraş ca număr de locuitori în 1930, Botoşani. Continuă lectura

Oameni și sate din Podișul Sucevei – episodul 4

25 05 2013. O plimbare cu mașina pe marginea vestică a Podișului Sucevei, dinspre sud către nord, în vecinătatea Munţilor Stânişoarei și Obcinei Mari. Prima oprire: Baia. Locul unde s-a născut Moldova, cum spuneam după prima vizită acolo. În curtea bisericii lui Petru Rareş l-am găsit pe nea Costică. Bucuros ne-a povestit istoria neoficială a monumentului şi ca să ne arate cu ce se ocupă pe acolo, ne-a făcut o demonstraţie de tras clopotele, păcălind astfel satul că i s-a mai dus un fiu dreptcredincios. La plecare mi-a confirmat povestea celor două gropi comune din curtea bisericii. În prima au fost aşezate oasele găsite în jurul lăcaşului, unde se îngropau morţii în vechime, iar în cealaltă nişte femei ucise de bravii ostaşi ai glorioasei Armate Roşii, condusă de generalisimul Stalin, cel mai genial conducător de oşti din câţi a dat istoria. Tot unul dintre aceşti viteji i-a făcut o gaură în cap învăţătorului erou Nicolae Stoleru. Din fericire el a murit mult mai devreme, iar cu gaura s-a ales statuia lui, confundată de un lunetist beat cu un om viu. Continuă lectura

Prima şi ultima oară pe schiuri

17 02 2013. Când vine vorba de sporturi de iarnă, am câteva preferate, pe care le urmăresc la televizor. Cu ceva interes săriturile cu schiurile şi când apuc schiul alpin. Toată copilăria m-am dat cu sania, erau locuri destule în cartier şi pe la ţară. Acum nu mai sunt, peste tot s-a construit şi s-a îngrădit. Patinajul nu m-a atras niciodată, aşa că patinoarul a fost şi este pentru mine doar un reper de orientare în oraş. Pe schiuri nu am apucat să mă sui decât în februarie 2013. În ultimii ani, numărul de pârtii a explodat în judeţul Suceava. Pârtii de schi sunt la Vatra Dornei (4), Cârlibaba (2), Gura Humorului (2), Câmpulung Moldovenesc (1 minusculă şi 1 de ani de zile în construcţie), Suceviţa (1) şi Mălini (1). Continuă lectura

Şi avea un cal alb şi venea tâgâdâm, tâgâdăm, tâgâdâm

03 09 2012. Vară autentică. Pentru continuarea şi completarea excursiei din februarie 2008, am revenit la Târgu Neamţ şi m-am oprit direct în poarta casei în care a copilărit Ion Creangă la Humuleşti. Satul este legat de Târgu Neamţ şi acum are titulatura oficială de cartier. Această casă se vizitează de câte ori ai ocazia, nu are rost să o descriu. Simt bucurie de fiecare dată când îi trec pragul. De data asta mi-am cumpărat o carte cu opera completă a marelui povestitor, căruia îi datorăm mult mai mult decât credem. Înfocat susţinător al alfabetului latin şi unul dintre motivele pentru care s-a apucat de scris a fost realizarea unor manuale şcolare, Creangă nu este doar autorul Poveştii poveştilor, ci clasic al literaturii române. Continuă lectura

Oameni și sate din Podișul Sucevei – episodul 3

01 07 2012. O dimineaţă plăcută anunţa o zi toridă pe dealurile Podişului Sucevei. Ultimele firicele de rouă ne-au găsit în gara Lucăceşti. Dacă te uiţi pe hartă, o vezi instalată anapoda undeva în mijlocul câmpului, la o aruncătură de băţ de valea Moldovei. Această linie ferată a fost construită, în anii ’50 ai secolului trecut, de deţinuţii politici luaţi din locuinţele lor pentru că au uneltit împotriva orânduirii oamenilor muncii. Linia face legătura între Suceava şi Gura Humorului, pe o rută mult mai accesibilă şi rapidă decât soluţia ocupantului austro-ungar. Aşa aruncată în câmp, această gară îmi e foarte utilă în drumeţii, deoarece poate fi punct de pornire în toate cele patru puncte cardinale. Continuă lectura