Pe Obcina Mestecănișului până la Ciocănești și pe Bistrița Aurie până la Iacobeni

02 07 2016. Plimbare din Pasul Mestecăniș până la Ciocănești pe creasta Obcinei Mestecănișului. În luna iulie, la munte, diminețile sunt splendide și crezi că a coborât raiul pe pământ. De obicei, în câteva ceasuri, raiul se transformă în iad și treci prin tot soiul de purgatorii până când revine tihna pierdută. Acest joc continuă săptămâni întregi. Abia după jumătatea lui august vremea se stabilizează și poți avea două zile la rând însorite. Imediat ce am coborât din tren în gara Mestecăniș, aflată la puțin sub 1000 de metri altitudine, urcăm deasupra tunelurilor, la aproximativ 1100 de metri, până ne intersectăm cu traseul bandă roșie și apoi ne deplasăm către trecătoare, adică spre nord. Tunelurile de la Mestecăniș fac legătura pe calea ferată între văile Moldovei și Bistriței Aurii. Între Republica Câmpulungului și Țara Dornelor. Trecătoarea rutieră aflată în apropiere este granița dintre Masivul Giumalău și Obcina Mestecănișului. Continuă lectura

Trenul cu trei călători și Moș Artiom din Fântâna Albă

28 05 2017. Gara Suceava, cândva Burdujeni. Plouase serios în ultima perioada și mult plănuita incursiune la câțiva kilometri dincolo de granița actuală cu Ucraina a stat sub semnul incertitudinii până cu câteva ore înainte de plecare. De câțiva ani fuseseră introduse două perechi de trenuri pe relația Suceava – Vadul Siret, una dintre ele prelungită până la București, la care se atașa, o dată pe săptămână, un vagon cu destinația Kiev. După Maidan, trenul Moscova – Sofia a fost suprimat de autoritățile ucrainene. Nici la agenția CFR din centrul Sucevei și nici din gară nu ți se elibera bilet, așa că erai constrâns să te înțelegi cu nașu’. În acea duminică a fost prima și ultima oară când am dat mâna cu polițistul care avea să fie omorât pe peronul gării Burdujeni. Călătoria am plănuit-o împreună cu Florin Paiu de la Monitorul de Suceava. El a scris la cald și impresiile sunt dominate de modul cum am fost percepuți de autorități. Continuă lectura

Oameni și sate din Podișul Sucevei – episodul 7

25 09 2016. Șirul povestirilor despre oamenii și locurile Podișului Sucevei se mută în partea sudică a acestuia, pe valea Siretului, într-o zi mohorâtă de toamnă. Hărțile ne arată că Podișul Sucevei se termină la Roman, unde Moldova se varsă în Siret, dar nu ne spun unde începe, pentru că granița cu Ucraina seamănă confuzie. De la halta Probota și până la mânăstirea lui Petru Rareș, drumul e același cu cel din 2011, atunci am ales să urcăm pe valea Șomuzului Mare până la Dolheștii Mari. De data asta am vrut un itinerariu mult mai îndrăzneț, care a traversat câteva sate și două păduri, scoțându-ne în față peisaje minunate, surprize plăcute, diferențe neașteptate și oameni care mai de care. Pe scurt: Probota – Tătăruși – Uda – Homița – Cristești. Direcție aproximativă: nord – sud, de pe valea Siretului până pe valea Moldovei. Prima schimbare față de plimbarea trecută a fost să descopăr halta Probota arsă. Știam de la știri de incendiu și de trista soartă a unei familii ce-și găsise adăpost în interiorul clădirii de care CFR nu mai avea nevoie. Continuă lectura

Oameni și sate din Podișul Sucevei – episodul 6

17 05 2015. Suceava. Doar starea vegetaţiei trăda faptul că mai aveam puţin şi venea vara. Ziua mohorâtă, cu vânt şi ameninţări de ploaie, era cât pe ce să ne descurajeze în a mai porni la plimbarea neprevăzută, dar plănuită. Am zeci de trasee pregătite, numai doritori de drum să fie. Curând am lăsat dealul pe care odinioară erau case ale satului Sfântu Ilie, înlocuite, în Iepoca de Aur, cu blocuri al căror acoperiş era atipic. Ţuguiat din ţiglă şi nu plat din carton asfaltat şi smoală, cum vedeai în tot oraşul. Cartierul a fost botezat previzibil Obcini şi limita sa cu satul peste care s-a prăvălit nici în ziua de azi nu este cunoscută, pentru că sunt case în care omul are buletin de Suceava şi femeia de Şcheia. Încă din prima poză se observă reperele Sucevei: coşul de la fosta IFA, ajuns decor pentru molul ridicat pe ruinele acesteia şi catedrala ortodoxă, începută imediat ce Ceauşeştii au fost coborâţi în groapă cu corpurile pline de gloanţe. Reperul principal al zilei, vom face o buclă în jurul său, va fi releul de televiziune de pe Teişoara (528 m). Unul dintre cele mai însemnate dealuri ale Podişului Sucevei. Continuă lectura