Cetățile dacilor din vârfurile munților de pe valea Orăștiei

26 08 2014. Costești, județul Hunedoara. Nu cred să existe vreun român a cărui imaginație să nu fi zburdat liber când vine vorba de daci. În general, nu există cale de mijloc în raportarea noastră, la două milenii distanță, față de civilizația celor care au stăpânit aceste pământuri. Ori se vorbește de dacii care sunt originea tuturor lucrurilor în Europa, ori de niște sălbatici care locuiau în scorburi. Prea puțini sunt dispuși să înțeleagă acest neam și realizările sale așa cum au fost. O certitudine există: dacii aveau mult aur și asta i-a adus pe romani aici. Eu m-am plictisit de romani civilizatori, austrieci și mai civilizatori, ruși eliberatori, americani democratizatori și europeni integri. De două mii de ani și mai bine, poate de la Darius a lui Istaspe și până la Roșia Montană Gold Corporation, un singur fir roșu unește toată această înșiruire de binevoitori: JAFUL. Continuă lectura

Reclame

Locul unde România Mare trăieşte prin ziduri [3/71]

Seria Un veac de la Marea Unire a ajuns la Cernăuți. Al treilea oraș al României Mari a jucat un rol fundamental în împlinirea idealului națiunii noastre. Anul 1918 l-a urcat, împreună cu Chișinăul și Alba Iulia, pe scena istoriei românilor, însă, spre deosebire de celelalte două, nu se bucură de limba română și perspectiva revenirii între granițele țării ține mai mult de speranță. Între 2013 și 2017 am tot bătut Cernăuțul, această rană a României. M-a interesat moștenirea românească, cu precădere cea din perioada României Mari. Basmele cu nemți civilizatori și alte popoare alese nu au prins deloc la mine. Între cele două conflagrații mondiale ale secolului trecut, Cernăuții aveau puțin peste 111 mii de locuitori și erau reședința județului cu același nume, aflat în extremitatea nordică a țării, la granița cu Polonia, scăldat de Nistru, Prut și Ceremuș, ocupând o suprafață mai degrabă mică. Număra cam 300 de mii de locuitori, din care aproape jumătate erau de etnie ucraineană, românii erau a doua etnie, dar mai puțin de un sfert din total și concentrați mai ales la sud de Prut. O treime din populația județului se găsea în orașul Cernăuți, însă și aici românii erau a doua etnie ca număr, de data asta fiind depășiți de evrei. Cum s-a ajuns la această situație? Răspunsul e civilizarea austriacă de un veac și jumătate. Continuă lectura

Valea Trotușului de la Borzeşti la Târgu Ocna

05 07 2014. Bacău. Nu mă aşteptam ca oraşul de la vărsarea Bistriţei în Siret să mă întâmpine cu fanfară la coborârea din tren. Ca orice bucovinean adivarat nu puteam solicita altceva decât Cântă cucu’, timp în care şi-a făcut apariţia ghidul nostru. Programul zilei cuprindea o excursie pe valea Trotuşului, de la Borzeşti până la Târgu Ocna, cu incursiuni pe afluenţii acestuia, unde se găsesc vestigii istorice, peisaje frumoase şi urme ale Primului Război Mondial, pe care, noi românii, îl numim Războiul Întregirii Neamului. În acea zi toridă de vară se desfăşurau două dintre sferturile Mondialului brazilian din 2014. A meritat să pierd aceste meciuri pentru a descoperi nişte locuri în care mult prea mulţi români şi-au dat viaţa în numele unui ideal naţional, batjocorit azi de tot felul de scârboşi prin înjositoarea găselniţă lexicală Românica.

Continuă lectura

Naţiunea civică moldovenească, fază intermediară în revenirea de la homo sovieticus la român [2/71]

La un veac de la Marea Unire, un sfert în cadrul Regatului României, jumătate la cheremul samavolniciei sovietice şi ultimul sfert de independenţă cu trupe ruse de ocupaţie pe fâşia estică a teritoriului Republicii Moldova, populaţia românească de peste Prut se află în halta naţiunea civică moldovenească. O fază intermediară a revenirii convulsive şi greoaie de la homo sovieticus la român. Cu prilejul câtorva vizite pe care le-am făcut în capitala Republicii Moldova, în 2013, 2015 şi 2016, am căutat să înţeleg viteza şi ritmul acestui proces. Simbolurile homo sovieticus sunt încă puternice, deşi în disoluţie, iar cele româneşti îşi fac loc, oarecum timid pentru aşteptările unui unionist declarat cum sunt, în umbra celor dintâi. În perioada României Mari, Chişinăul avea 117 mii de locuitori, era al doilea oraş al ţării şi reşedinţa judeţului Lăpuşna. Un judeţ Lăpuşna, cu reşedinţa la Hânceşti, a existat pe harta Republicii Moldova între 1998 şi 2003, an în care s-a trecut din nou la raioanele atât de dragi lui Voronin. Continuă lectura