Gara din Ciop față cu decomunizațîia

S-a întâmplat să ajung de două ori în orășelul Ciop din Ucraina. De fiecare dată am intrat în țara vecină pe calea ferată și de fiecare dată am găsit altceva. În 2013, veneam din Ungaria, de peste Tisa, de la Zahony, și am coborât în gara Drujba din Ciop. Propaganda sovietică te anunța că ai ajuns pe teritoriul fratelui cel mare, care-și cam abuza surorile. În 2018, am intrat din Slovacia, veneam de la Cierna nad Tisou și am coborât în gara Straj din Ciop. Toate-s vechi și nouă toate, propaganda sovietică dispăruse în spatele unor panouri gălbui și neglijente. Nu se schimbase mare lucru, doar puțin în punctele esențiale. Bravul soldat al Armatei Roșii, care băga spaima-n muieri cu carabina lui, a fost ascuns vederii, dar tot veghează, că doar nu banderoviștii stau de strajă la frontierele Ucrainei, ci fermecatul creion chimic al tătucului Stalin.

Continuă lectura

De la inima feroviară a Bucovinei la anonimat şi paragină

Dacă tot eram pe valea Sucevei şi mă plimbam pe linia ferată de pe ea, m-am gândit să mai scriu ceva despre acest subiect şi de aici să mă mut înspre linia ce duce la Cacica. Perioada de glorie a gării Dărmăneşti, fostă Hatna, se găsește în povestiri de pe vremea bunicului meu. A apărut la câțiva kilometri de granița sudică a Bucovinei, care se găsea între Ițcani și Burdujeni. Linia care pleacă de la Dărmăneşti spre Câmpulung Moldovenesc trebuia să urce pe pârâul Ilişeşti, care trece prin Costâna, dar boierul din acest sat s-a opus şi a fost aleasă soluţia afluentului mai nordic al Sucevei, pârâul Soloneţ. Astfel, trenul a mers prin Părhăuţi. Mai jos vedeți imagini de pe Dealul Mare din Costâna. Satul şi valea pârâului Ilişeşti, valea Sucevei, podurile rutier şi feroviar, gara Dărmăneşti. Pozele sunt realizate în 2007.

Continuă lectura