Slatina Marmației

De la Nistru pân’ la Tisa a sunat dureros pentru comunitatea de români din nordul Maramureșului. Primul Război Mondial încheiat, au urmat tratativele de pace și stabilirea noilor frontiere. Deși au existat câteva inițiative ca românii de la nord de Tisa să facă parte din România Mare, forțe mai puternice au hotărât altfel. Ocna de pe hartă este Slatina de azi. A ajuns în Cehoslovacia, apoi în Ungaria lui Horthy. A luat-o URSS și a lăsat-o moștenire Ucrainei. Aceasta a botezat-o Solotvino. Nimic mai enervant decât să auzi români schimonosind astfel denumirea neaoșă. Și sunt destui, mai ales în comunicări oficiale ce țin de mediul diplomatic, o catastrofă națională după epurarea ceaușiștilor din MAE. Azi Slatina e un orășel care a crescut pe sare, cu pretenții de stațiune. Are sanatorii, baze de tratament, lacuri sărate și spații de cazare.

Am coborât în Slatina din trenul care venea de la Ujgorod. Cum am pus piciorul în gară, știam că nu mai e nevoie să mă strâmb în limbi străine. Am abordat prima femeie întâlnită în limba română și mi s-a răspuns pe loc. Eram interesat să ajung pe cel mai scurt drum la Sighetu Marmației. Timpul era limitat și nu știam cum vor decurge procedurile la frontieră. De la Slatina la Sighet treci Tisa la picior pe un pod îngust, construit din lemn, care pare firav în fața râului nervos. Întâmplarea a făcut să merg pe lângă clădirile liceului românesc din localitate. Am simțit o mare bucurie văzând chipul lui Eminescu. Veneam după două săptămâni și jumătate de umblătură prin câteva țări ale Europei Centrale și simțeam dureros nevoia culturii românești. Gura de aer pe care am luat-o la Slatina mi-a făcut dimineața excelentă.

Din motive care nici nu contează, Ucraina se screme cu o reformă administrativă. Nu știu dacă a finalizat-o. Înainte de aceasta, în Transcarpatia existau două raioane în care românii locuiau compact în câteva așezări. Deloc întâmplător satele românești se găseau toate de partea corectă a liniilor Prezan și Vaida-Voevod. În Ucraina s-a operat și o reformă educațională destul de dușmănoasă cu minoritățile. Acel Garcea ajuns președinte la Kiev declară că se luptă cu limba rusă. Pretext numai bun pentru lichidarea minorităților naționale din statul artificial Ucraina. Trabucel Aurescu, un ministru la fel de șters ca Cioroianu, este mereu îngrijorat de situația din Belarus și plânge cu lacrimi de crocodil persecuția lui Navalnîi, dar nu reușește să emită vreo părere pertinentă despre soarta românilor din statul vecin.

La Slatina funcționează singurul liceu românesc din toată Transcarpatia. A apărut după infamul tratat semnat de Constantinescu și la paritate cu un liceu ucrainean la Sighetu Marmației. Elevii școlilor românești din cele două raioane urmează acest liceu și mai apoi se pot înscrie la facultățile din România. Multe sate sunt departe de Slatina, iar pentru a nu pierde elevi, liceul are nevoie de un internat. Nu de puține ori am citit despre frecușuri în comunitatea de români. De realizarea internatului încă nu. Dezinteresul cu privire la folosirea banilor care vin din țară, naște de cele mai multe ori români de profesie, un fel de căpușe care mimează activități și o duc bine, dar rezolvarea problemelor stagnează și neamul românesc pierde. Numele Mihai Eminescu primit de liceul românesc este mai mult decât firesc.

Când am urcat pe Hovârla, am trecut, venind dinspre Pocuția, granița nordică a românimii, Pasul Tătăroaia, căruia slavii îi spun Iablonița. În Rahău se aude românește și la gară și în magazine. Comunitatea românească se păstrează dincolo de Tisa, dar e tot mai împresurată. Am văzut că sunt studenți din satele Maramureșului ucrainean care studiază la Suceava. În Slatina cam totul e românesc, chiar dacă uneori literele sunt chirilice. Am găsit o crâșmă botezată Maramureș și asta spune foarte multe, la fel ca acel bar numit Decebal din Igești. Mai nou, a fost deschis un consulat la Slatina pentru românii din Transcarpatia. Aceștia au două scuturi în spatele cărora pot rezista: limba și istoria. Limba este simbolizată prin Mihai Eminescu, iar istoria și dăinuirea românească prin Ștefan cel Mare, coborâtor din Bogdan I.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.