Așezămintele Culturale „Ion I.C. Brătianu” și „urmașii” Brătienilor

2018 a fost un an important pentru multe națiuni europene. România nu e cea din 1918 și tocmai de aceea are obligația să redevină ce a fost și mai mult decât atât. Noi, românii, am fi fost puternic îndreptățiți să marcăm Centenarul Marii Uniri prin realizări memorabile, prin ceva mai trainic decât niște abțibilduri pe locomotive. Am ajuns la vorbele lui Nea Pișcoci: Am sărbătorit și noi Centenarul cum am putut. Nu s-a îmbătat nimeni cu apă chioară, mai ales că vedem ce avem la Cotroceni, iar după un guvern 0, s-au succedat niște guvernări pesediste de mămăligă. Stăpânii de afară și argații lor din pădure la Băneasa, Veto!, nu au mai răbdat și și-au montat un guvern de urmași ai Brătienilor. Această sintagmă este o blasfemie și ironia e prea firavă să o înghită. Lasă după ea numai tristețe și dezgust. Prin noi înșine? O tempora, o mores!

Ultima zi a anului 2020 m-a găsit cutreierând străzile Bucureștilor. Pe Bulevardul Dacia, cam la jumătatea distanței dintre Piața Romană și Calea Victoriei, statuia lui Ionel Brătianu pare că spune ceva. Nu povestește chinurile prin care a trecut de la dezvelirea sa, pe vremea României Mari, și până după Revoluția din 1989, ci plânge halul în care au ajuns clădirile din spatele său, grupate sub titulatura Așezămintele Culturale „Ion I.C. Brătianu”. Statuia și părculețul din jur sunt partea frumoasă, dacă înaintezi puțin, descoperi un imobil neoromânesc lăsat de izbeliște. Văduva lui Ionel Brătianu, în vremea prieteniei lui Mihai I cu Stalin, a pasat așezămintele Academiei Române. Republica noastră nu recunoștea actele burghezo-moșierimii și de aici un întreg circ în justiție care durează și acum. Academia Română așteaptă cuminte.

Parcul a fost gradina, iar ce se vede dinspre el e partea din spate a imobilului. Partea din față este înspre Strada Biserica Amzei. După moartea lui Ionel Brătianu, eveniment petrecut în această casă, se ridică spre stradă două imobile, astfel că rămâne numai o alee pe care te poți strecura dinspre Biserica Amzei, aflată peste drum. În aceste imobile au fost instalați oameni ai muncii și acum urmașii lor au transformat în parcare peticul de pământ din fața casei. Piesa principală a așezămintelor pare împărțită între mai multe instituții. Aspectul general este de bătaie de joc tolerată de autorități. Știm că pentru a păstra o clădire monument istoric, cea mai potrivită destinație a sa este de sediu al unei instituții a statului. Așezămintele Culturale „Ion I.C. Brătianu” au o grămadă de stăpâni și niciunul capabil să schimbe în bine situația.

Cînd a fost somat de Rusia şi Franţa să intre în război şi a constatat că aceste Mari Puteri au minţit, au refuzat sprijinul promis şi au expus ţara la dezastru, Ionel Brătianu a avut o singură replică: „N-am să le-o iert niciodată!”. Mulţi au crezut că a fost o reacţie pasageră de furie, dar în numai cîţiva ani de la Marea Unire, cînd toată lumea îi îmbrăţişa pe aliaţi, cîteva legi fulgerătoare au naţionalizat principalele resurse naturale, prăbuşind averi, distrugînd afaceri ale unor mari concerne internaţionale, împingînd la sinucideri şi provocînd internări în casele de nebuni ale unor indivizi care au crezut că preţul recunoaşterii României Mari era înrobirea ei economică. Regele Ferdinand, mai moale, a avut o reacţie tristă: „Am moştenit o ţară mică, dar independentă. Azi se face România Mare, dar o Românie vasală”. Ionel Brătianu a acţionat. El a introdus în Constituţia din 1923 două articole care consfinţeau proprietatea statului asupra zăcămintelor miniere şi a bogăţiilor de orice natură ale subsolului (Art. 19) şi asupra căilor de comunicaţii, spaţiului atmosferic şi apelor navigabile şi flotabile (Art. 20).

ALEX MIHAI STOENESCU – Istoria loviturilor de stat în România, vol. 2

Un comic al micului ecran, vestit în câteva comune ale județului Suceava, de soartă și buze ajutat, dobândi în Parlament un post însemnat, după care, Flutur, cinic și sinistru, l-a uns ministru. Este vorba de Bogdan Gheorghiu, azvârlit la Cultură în cabinetele Orban și Cîțu. E ultimul demnitar care s-a plimbat pe lângă aceste clădiri. Nu știm dacă a urinat pe ziduri sau l-au blagoslovit hulubii de acolo. Știm că a lăsat o taraboanță cu promisiuni fluturiste. Păcat că nu a avut o cariocă la el, ar fi desenat exact cum va arăta locul în anul 2525. La câteva ziduri distanță, mecla lui Cîțu ne anunță viitoarele vânzări pe nimic a ce mai funcționează sub conducerea statului. Suntem mai mulți măcinați de o dilemă. A profana pereții Bucureștilor cu Cîți, Koveși și Cioloși e cel mai nou curent de postironie sau cea mai debilă formă de misticism a proletariatului digital?

Un gând despre „Așezămintele Culturale „Ion I.C. Brătianu” și „urmașii” Brătienilor

  1. Mă surprindeți, sincer. Cum adică: ce avem la Cotroceni? Doi din trei români, dar nu numai din Sibiu, l-au (re)votat pe președinte. Cum adică stăpânii din afară și argații lor din pădure la Băneasa? Știți cu cât se vinde, în euro, un metru pătrat de teren lângă Cluj-Napoca? Intravilan, extravilan, nu contează? Știți că guvernul Ionel Brătianu a concesionat „în afară” importante bogății ale României? De ce? Pentru ca marile puteri să aibă interese în România. Rezultatul? Transilvania, Basarabia și Bucovina. Socotiți Dumneavoastră, în euro, cât valorează. Apoi faceți o scădere aritmetică. Au gândit bine bunicii Dumneavoastră? Astăzi, istoria se repetă. Aceleași reproșuri: gazele de șist, Roșia Montană etc. Prietenia lui Mihai I cu Stalin! Să fim serioși! De curiozitate, știți cine conduce astăzi „argații” din pădurea Băneasa? Cu sinceritate, Cristian Zăinescu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.