Oameni și sate din Podișul Sucevei – episodul 5

16 06 2013. Aproape de ieşirea Moldovei din munţi, în mijlocul câmpului înflorit, încă dimineaţă, deja foarte cald. Personalul de Câmpulung Moldovenesc ne-a lăsat în staţia Lucăceşti, cunoscută cititorilor blogului ca unul dintre punctele de pornire în plimbările mele la pas prin Podişul Sucevei. De data asta drumul ne-a dus către vest, cumva pe conturul infamei frontiere ce a rezistat aproape 150 de ani. Mai jos un fragment dintr-o hartă de la 1897 a judeţului Suceava cu reşedinţa la Fălticeni. O parte dintre localităţi au alte nume astăzi, o altă parte le au doar uşor actualizate în scrierea zilelor noastre. Traseul plimbării a fost: Halta Lucăceşti – Boteşti – Horodniceni – Rotopăneşti – Mihăieşti – Pocoleni – Fălticeni. Lăsăm în urmă halta camuflată de copacii care au crescut în voie în jurul ei şi după ce urcăm o coastă lejeră intrăm în Boteşti.

1897-nordul-judetului-suceava

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-013-rezolutia-desktop-ului

Satul Boteşti a aparţinut în vechime legendarului Drăgoi Viteazul, cel considerat ctitor al Drăgoieştilor, localitate aflată câţiva km mai la nord, pe care am străbătut-o în episodul 3 al preumblărilor prin Podişul Sucevei. Din 1667 până în 1804 este în proprietatea Cantacuzinilor, apoi ajunge din nou la boieri moldoveni. Moş Loghin se recomandă fost grănicer şi cea mai importantă ispravă în această calitate a fost prinderea a doi spioni la Tulcea. Are câteva poveşti cu Sofia Vicoveanca şi Emil Bodnăraş, căruia i-a vândut 300 de kg de castraveţi. El mi-a spus că familiile Loghin şi Todică au venit din Ardeal şi s-au aşezat la Boteşti. Unii dintre cei numiţi Todică au devenit cu timpul Todicescu. Dintre aceştia cel mai ilustru a fost Vasile Todicescu (1887-1926), studii la Iaşi, Berlin şi Leipzig, doctor în filosofie, profesor şi director al Şcolii Normale “Vasile Lupu” din Iaşi. A organizat primul laborator de pedagogie experimentală din ţară, unde a implementat metodele sale inedite atunci. Dimitrie Loghin, fiu al Boteştilor, înainte să devină poate cel mai important pictor al Sucevei, a cochetat cu sculptura. Operele sale sunt amplasate în Boteşti şi Baia. Pe Vasile Todicescu pe soclu îl descoperiţi acum, pe învăţătorul erou Nicolae Stoleru îl ştiţi din episodul trecut al seriei.

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-020-rezolutia-desktop-ului

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-030-rezolutia-desktop-ului

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-032-rezolutia-desktop-ului

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-033-rezolutia-desktop-ului

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-036-rezolutia-desktop-ului

La ieşire din Boteşti ne intersectăm cu drumul judeţean care duce la Cornu Luncii prin Dumbrava şi cu drumul comunal care merge la Brădăţel şi Rotopăneşti. Brădăţel este singurul sat al comunei Horodniceni prin care nu am trecut. Este cunoscut datorită mânăstirii din apropierea sa, ridicată în 1947 în pădurea vecină de nişte maici fugite de la Agafton, de lângă Botoşani, pentru că nu le plăcea calendarul gregorian. La Rotopăneşti vom ajunge urmând drumul judeţean prin reşedinţa de comună, satul Horodniceni. Înainte de a intra în acesta, atingem un vârf de deal şi avem o perspectivă frumosă către nord. În partea de nord-vest, peste valea Şomuzului Mare şi dincolo de calea ferartă, se văd satele comunei Drăgoieşti şi pădurea de la Stupca, iar spre nord-est, peste dealuri şi sate, marginea Sucevei.

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-039-rezolutia-desktop-ului

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-043-rezolutia-desktop-ului

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-044-rezolutia-desktop-ului

Coborâm în Horodniceni printre casele răsfirate de-a lungul drumului. Acesta e unul dintre satele sucevene care şi-a atins faima istorică înainte ca maramureşenii Dragoş şi Bogdan să treacă munţii. Numele îi vine de la o cetăţuie sau localitate mai mare, probabil reşedinţa unei obşti ce a trăit cândva aici. Cuvântul slav gorod înseamnă oraş sau cetate. Dovezile arheologice indică secolul XIV. Satul se găseşte cam la jumătatea distanţei dintre Baia şi Suceava, iar în centrul său se despărţeau drumurile celor care veneau de peste munţi şi mergeau către capitala veche a Moldovei sau către cea nouă.

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-047-rezolutia-desktop-ului

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-050-rezolutia-desktop-ului

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-054-rezolutia-desktop-ului

În perioada Moldovei medievale Horodnicenii au continuat să fie o aşezare importantă pe harta ţării. Vistiernicul Mateiaş, fiul pârcălabului Grumaz, boier de nădejde a lui Petru Rareş în ambele domnii, deci nu s-a aflat pe lista trădătorilor decapitaţi, a construit pe acest loc, la 1538, Pogorârea Sf. Duh, biserică în care este îngropat. Era în plin proces de reabilitare când am trecut pe acolo. Lângă ea se găseşte una dintre puţinele zvoniţe de pe teritoriul ţării, o construcţie din secolul XIX. Boierul Mateiaş a fost întâi vistiernic, apoi, după execuţia lui Gavril Trotuşanu, cel care a ctitorit o biserică minunată la Părhăuţi, a ocupat postul de mare logofăt. Faptul că a fost în serviciul mai multor domnitori, care au avut încredere în el, demonstrează că Mateiaş era un om vrednic şi nu s-a implicat în uneltiri şi intrigi. O altă ctitorie a sa este la Coşula, în judeţul Botoşani, cunoscută pentru pictura medievală care bate înspre galben. Mateiaş s-a ocupat de administrarea veniturilor ţării, însă nu de puţine ori i s-au încredinţat misiuni diplomatice. Pe perioada celei de-a doua domnii a lui Petru Rareş, a acceptat să intre în jocurile pe care domnitorul le făcea în Transilvania la cererea Porţii, astfel că a stat câţiva ani prozonier în cetatea Făgăraşului, însă a reuşit să scape şi s-a întors în Moldova.

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-055-rezolutia-desktop-ului

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-062-rezolutia-desktop-ului

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-066-rezolutia-desktop-ului

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-071-rezolutia-desktop-ului

Încă de când am intrat în Boteşti şi mai apoi după ce am trecut prin reşedinţa comunei, am rămas plăcut surprins de felul cum este gospodărită aceasta. Iluminat public alimentat cu panouri fotovoltaice, şcoli renovate, locuri de depozitare pentru gunoi, asfalt şi curăţenie. Senzaţia e că există cineva care se ocupă de aceste lucruri pentru confortul cetăţenilor. În Horodniceni a fost pusă pe picioare Laktotrio, o făbricuţă de procesare a laptelui care-şi distribuie produsele pe raza judeţului Suceava, în special caşcaval şi iaurt.

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-073-rezolutia-desktop-ului

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-076-rezolutia-desktop-ului

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-077-rezolutia-desktop-ului

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-081-rezolutia-desktop-ului

Această zonă a Podişului Sucevei cuprinde dealuri medii ca altitudine şi văi adânci. Cele mai înalte trec abia de 400 de m şi prezintă în partea superioară un fel platou, folosit în special ca teren arabil. Pădurile sunt mai rare, iar pe văile abrupte se cultivă pomi fructiferi. La începutul verii totul e atât de verde şi de plăcut, încât soarele putenic nu reuşeşte să ne strice cheful de preumblare şi în acelaşi ritm coborâm acompaniaţi de cântecul păsărilor către Rotopăneşti.

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-086-rezolutia-desktop-ului

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-088-rezolutia-desktop-ului

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-090-rezolutia-desktop-ului

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-092-rezolutia-desktop-ului

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-097-rezolutia-desktop-ului

Intrarea dinspre Horodniceni e undeva la mijlocul satului întins pe valea pârâului Brădăţel. Satul Rotopăneşti e ceva mai tânăr decât vecinul său, datează din vremea voievodului Roman I. Numele îi vine de la Stanislav de Ielova Rotopan (Rotompan), boier în sfatul domnitorului. Despre Ielova părerile sunt împărţite. Unii istorici spun că ar fi Volovăţ, un sat vechi de lângă Rădăuţi, unde Ştefan cel Mare a ridicat o biserică de piatră pe locul uneia de lemn a lui Dragoş Vodă, mutată la Putna şi care se păstrează. Alţii spun că chiar Rotopăneşti e Ielova. Mai sunt cei care o caută în Galiţia ori în Polonia. Stanislav Rotopan, descălecător maramureşean, nobil autohton de dinainte de Descălecat, boier galiţian sau pan plonez, orice ar fi fost a primit ca zestre satul de la socrul său Giulia cel Mare, iar urmaşii lui l-au deţinut câteva secole.

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-098-rezolutia-desktop-ului

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-107-rezolutia-desktop-ului

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-110-rezolutia-desktop-ului

Sărim de la începuturile Moldovei până în secolul XIX în anii Micii Uniri. Descoperim un boier uitat astăzi pentru poziţiile politice avute atunci. Nicolae Istrati (1818 – 1861) se trăgea din familia unui genovez venit în Moldova în alaiul Mariei de Mangop, una dintre cele trei soţii ale lui Ştefan cel Mare. Această familie a dat şi un voievod, pe acel însetat Istrati Dabija căruia Eminescu i-a închinat o frumoasă poezie. Nicolae Istrati devine proprietar al Rotopăneştilor pe la mijlocul veacului XIX şi ridică în sat un conac cu două niveluri. Îşi face o bibliotecă unicat în Moldova acelor vremuri, având cea mai mare colecţie de documente vechi din principat, acum în grija Academiei Române. Înfiinţează prima şcoală de fete din mediul rural la 1855 şi primul teatru rural încă de la 1840. Comuniştii au făcut sediu de CAP din conac şi pentru că era prea spaţios i-au demolat etajul.

A deţinut unele funcţii în stat, se implică în Revoluţia de la 1848, dar se pare că numai în calitate de spion al domnului Mihail Sturza. În 1856 îşi dă arama pe faţă şi se declară antiunionist. Înainte fusese ministru sub caimacamul Vogoride şi l-a ajutat pe acesta în falsificarea alegerilor pentru Divanul Ad-hoc. Fapta a fost scoasă la iveală de Alexandru Ioan Cuza cu ajutorul Cocuţei Vogoride, nevasta caimacamului şi fiica lui Costache Conachi. Nu se ştie dacă acţiunile sale au fost influenţate de faptul că făcea parte din loja masonică vieneză Cele trei acvile. După Mica Unire, conştient de faptul că a pierdut, deşi au fost momente când a pretins tronul Moldovei, se retrage la Rotopăneşti şi organizează în conacul său Conservatorul de Muzică şi Declamaţie.

Boierul Nicolae Istrati a construit la Rotopăneşti, în apropierea conacului său, Biserica Sf. Treime în 1856, fiind a treia pe acelaşi loc. Pisania e scrisă într-o limbă română ce aminteşte de chinurile unificării ortografiei, încheiate abia la 1904. Foarte interesant e că a folosit grafia latină într-o perioadă în care semnele abandonării celei chirilice erau destul de timide. În curtea bisericii a amplasat o statuie pe care a botezat-o Moldova plângându-şi Unirea, cunoscută şi ca Moldova plânge. A rămas în istorie ca ctitor de şcoală şi îndemnător la învăţătură. Legenda spune că dacă întâlnea un copil cu drag de carte îi elibera toată familia din iobăgie şi o înzestra cu animale şi pământ, numai să-şi lase odrasla să urmeze calea învăţăturii.

Anvergura lui Nicolae Istrati era uriaşă, astfel că nu s-a mulţumit doar cu înfiinţarea şcolilor din sat, ci s-a implicat în crearea universităţii ieşene şi a liceului boierului Başotă de la Pomârla, azi în judeţul Botoşani. Ce trebuie să mai ştim despre acest om cu care satul Rotopăneşti se mândreşte, cu toată ocultarea căreia i-a căzut victimă din cauza antiunionismului său extrem, este că poate fi considerat primul dramaturg român care a scris piese istorice. A mai publicat proză şi poezie prin revistele româneşti ale vremii. În 1861 moare otrăvit în timpul unui bal organizat la conacul în care se retrăsese după ce dubla alegere a lui Cuza îl eliminase din viaţa politică a Principatelor Unite. Este îngropat în biserica ridicată de el.

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-114-rezolutia-desktop-ului

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-118-rezolutia-desktop-ului

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-119-rezolutia-desktop-ului

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-127-rezolutia-desktop-ului

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-128-rezolutia-desktop-ului

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-130-rezolutia-desktop-ului

Mergând la vale pe Brădăţel intrăm imediat în Mihăieşti, practic cele două sate sunt lipite, doar indicatorul ne face să înţelegem că am trecut în altă localitate. Numele îi vine de la un boier Mihai, ce l-a stăpânit undeva pe la începutul secolului XV. Imediat cum ieşim din sat pârâul se varsă în Şomuzul Mare şi direcţia noastră de deplasare va fi de acum înainte numai către sud.

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-136-rezolutia-desktop-ului

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-137-rezolutia-desktop-ului

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-143-rezolutia-desktop-ului

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-145-rezolutia-desktop-ului

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-147-rezolutia-desktop-ului

În amonte de Fălticeni, pe Şomuzul Mare sunt amenajate iazuri pentru piscicultură. Nici acum nu e rezolvată situaţia proprietăţilor de sub luciul apei. Înţelegem imediat că am ieşit din comuna Horodniceni când se termină asfaltul. Comuna Rădăşeni ne întâmpină cu praf şi hârtoape. Pe distanţa de şapte km, cât mai aveam până la Fălticeni, se mai afla o singură localitate.

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-148-rezolutia-desktop-ului

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-153-rezolutia-desktop-ului

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-155-rezolutia-desktop-ului

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-157-rezolutia-desktop-ului

Pocoleni e o aşezare de câteva zeci de case amplasate de o parte şi de alta a drumului pietruit care o străbate în linie dreaptă. E cel mai mic sat al comunei Rădăşeni, din care mai fac parte localităţile Rădăşeni şi Lămăşeni. Mândria unui pocolean este poarta pe care a instalat reprezentarea simbolică a legendei provenienţei numelui Moldova. Maramureşeanului Dragoş se rătăceşte pe cursul unei ape în timpul urmăririi unui bour, ajutat fiind de căţeaua sa Molda, în timpul vânătorii aceasta piere înecată în râu. În amintirea ei Dragoş a numit apa Moldova şi mai departe numele a fost împrumutat noii ţări. La marginea satului dinspre Fălticeni am găsit un loc mai mult decât potrivit pentru a ne odihni şi a lua masa. Un izvor cu apă rece înconjurat de câţiva salcâmi, o adevărată gură de rai.

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-160-rezolutia-desktop-ului

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-162-rezolutia-desktop-ului

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-170-rezolutia-desktop-ului

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-178-rezolutia-desktop-ului

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-181-rezolutia-desktop-ului

Pe de o parte căldura şi praful, pe de alta iazurile şi livezile de meri. Ultimii kilometri au fost mai grei, însă nu am capitulat. În afara drumului, ochiul ne bucura la fiecare pas, oriunde aruncam privirea observam ceva plăcut, iar combinaţia verde – albastru o găseam mai potrivită ca niciodată. Verile sunt îndelung aşteptate la Suceava. Cu toată încălzirea globală, puţine sunt zilele de vară autentică de care te poţi bucura de-a lungul unui an şi măcar una să o petrec pe dealurile Podişului Sucevei.

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-182-rezolutia-desktop-ului

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-191-rezolutia-desktop-ului

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-194-rezolutia-desktop-ului

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-197-rezolutia-desktop-ului

De la nivelul Şomuzului Mare urcăm până în vârful dealului pe care se întindeau odinioara casele Oprişenilor, sat înghiţit de Fălticeni. Umbra ne făcea bine, dar panta ne omora. În cele din urmă ne-am oprit să ne tragem sufletul La Băncuţă, o crâşmă cu terasă deschisă ce oferă panorama văii Şomuzului Mare cu iazurile sale şi întinsele livezi de meri care, nespus de greu, au depăşit momentul critic postdecembrist şi duc faima locului în toată ţara. Despre Fălticeni – reşedinţă de judeţ interbelic voi scrie în seria începută cu ocazia centenarului Marii Uniri.

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-203-rezolutia-desktop-ului

2013-06-16-botesti-horodniceni-rotopanesti-mihaiesti-pocoleni-205-rezolutia-desktop-ului

Era deja după-amiază când am plecat din Fălticeni către Suceava cu o ocazie. După 25 de km la picior prin soarele verii de care nu ne-a păsat prea mult, deja pe corp se simţeau şi se vedeau efectele. De puţine ori am fost mai roşu ca în acea duminică, dar m-am bucurat că am văzut nişte sate cu o istorie bogată, oarecum izolate de drumurile moderne, pe care nu ai şansa să le străbaţi decât dacă ai treabă pe acolo ori te duci intenţionat să le descoperi. Horodniceni mi s-a părut una dintre comunele cel mai bine gospodărite din judeţul Suceava şi la acel moment a fost o surpriză foarte plăcută.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s