Prima şi ultima oară pe schiuri

17 02 2013. Când vine vorba de sporturi de iarnă, am câteva preferate, pe care le urmăresc la televizor. Cu ceva interes săriturile cu schiurile şi când apuc schiul alpin. Toată copilăria m-am dat cu sania, erau locuri destule în cartier şi pe la ţară. Acum nu mai sunt, peste tot s-a construit şi s-a îngrădit. Patinajul nu m-a atras niciodată, aşa că patinoarul a fost şi este pentru mine doar un reper de orientare în oraş. Pe schiuri nu am apucat să mă sui decât în februarie 2013. În ultimii ani, numărul de pârtii a explodat în judeţul Suceava. Pârtii de schi sunt la Vatra Dornei (4), Cârlibaba (2), Gura Humorului (2), Câmpulung Moldovenesc (1 minusculă şi 1 de ani de zile în construcţie), Suceviţa (1) şi Mălini (1).

2013 02 17 (Vatra Dornei) 006 [Rezolutia desktop-ului]

2013 02 17 (Vatra Dornei) 007 [Rezolutia desktop-ului]

Cele patru pârtii ale staţiunii Vatra Dornei sunt: Dealu Negru (3200 m), Veveriţa (850 m), Parc 1 (900 m) şi Parc 2 (550 m). În afară de ultima, considerată uşoară, celelalte sunt de dificultate medie. Am ajuns destul de devreme la baza celei numite Parc 1, datorită proximităţii vestitului parc din Vatra Dornei, unde starea câtorva simboluri ale staţiunii te face să plângi de revoltă, iar uriaşele conifere se usucă într-un ritm periculos, din cauza gândacului botezat Schweighofer. Dacă nu ar fi aceste pete, parcul ar fi unul de excepţie.

2013 02 17 (Vatra Dornei) 010 [Rezolutia desktop-ului]

2013 02 17 (Vatra Dornei) 013 [Rezolutia desktop-ului]

Când încă era puţină lume pe pârtie, am fost dăscălit în grabă de un schior cu experienţă. Cel mai important: cum să cad. Apoi, cum să frânez. După care coborârea: numai în plug, adică în frânare. M-am dat aşa câteva ture, apoi ceva mai în viteză. Nu am căzut decât o dată şi atunci voluntar, pentru a evita o coliziune. După ce s-a umplut de schiori şi lume cu placa, m-am retras şi am plecat să mă plimb. Schiatul a fost o experienţă care m-a făcut să înţeleg că mersul pe jos a fost şi rămâne cel mai frumos sport.

2013 02 17 (Vatra Dornei) 018 [Rezolutia desktop-ului]

2013 02 17 (Vatra Dornei) 031 [Rezolutia desktop-ului]

Mult înainte să fie căutată pentru sporturile de iarnă, Vatra Dornei a devenit cunoscută pentru izvoarele de apă minerală ale Călimanilor. Staţiunea a crescut pe aceste izvoare în perioada Imperiului Austro-ungar şi a devenit rapid un punct de interes pentru cei care aveau nevoie de băi cu apă sulfuroasă în tratarea unor afecţiuni. Parcul a luat naştere în jurul complexurilor balneare şi era destinat relaxării celor veniţi la odihnă şi tratament. Aveau loc concerte de fanfară în foişor pentru buna dispoziţie a celor care începeau să sufere de prea multă linişte. Toate acestea se petreceau către sfârşitul veacului al XIX-lea, deci foarte târziu raportat la perioada de ocupaţie austriacă a nordului Moldovei. Veveriţele sunt o prezenţă constantă şi aşteaptă turiştii care le fac să coboare pe alee pentru a primi nuci.

2013 02 17 (Vatra Dornei) 051 [Rezolutia desktop-ului]

2013 02 17 (Vatra Dornei) 074 [Rezolutia desktop-ului]

2013 02 17 (Vatra Dornei) 058 [Rezolutia desktop-ului]

2013 02 17 (Vatra Dornei) 075 [Rezolutia desktop-ului]

Cum la Vatra Dornei ajungeau foarte mulţi bogătaşi, care nu aveau ce face cu banii şi liniştea muntelui îi plictisea, primarul de atunci, Vasile Deac, a ajuns cu intervenţiile până la împărat pentru a ridica un cazinou. Cu chiu cu vai, în vara lui 1899, a fost inaugurat Cazinoul Băilor. În perioada României Mari, terenul şi clădirea au ajuns în patrimoniul Fondului Bisericesc al Bucovinei, ca despăgubire pentru perioada cât austriecii au controlat averea ortodocşilor. Atunci s-a făcut terasa dinspre parc. Comuniştii l-au tranformat în club muncitoresc, unde se adunau tovarăşii să taie frunze la câini. În 1986, Cel mai iubit fiu al poporului a aprobat reabilitarea obiectivului, concomitent cu câteva schimbări mai ample în staţiune. Revoluţia din 1989 l-a prins în plin şantier. În trei luni s-a furat totul. Mai rar gospodar ca bucovineanul! Apoi, după ceva procese, clădirea a ajuns din nou în proprietatea pochilor care, fremecaţi de ochiul dracului, invocă lipsa banilor şi păstrează clădirea în cea mai dureroasă stare. Tot ei au soluţia, să li se dea jumate din pădurile judeţului Suceava şi atunci vor avea bani de refacerea cazinoului.

2013 02 17 (Vatra Dornei) 056 [Rezolutia desktop-ului]

Alt obiectiv aflat în stare de părăsire este Izvorul Sentinela din inima parcului. Pe când era deschis publicului, oricine putea gusta apa minerală aşa cum ieşea din munte. În 1896 a fost amenajat şi botezat după un austriac. Românii i-au spus Sentinela, după o societate patriotică din oraş, comuniştii l-au rebotezat 23 august. După 1989 a redevenit Sentinela şi a fost lăsat de izbelişte. De atunci fiecare primar se bate cu cărămida în piept că îl va reamenaja şi va deveni o bijuterie.

2013 02 17 (Vatra Dornei) 052 [Rezolutia desktop-ului]

2013 02 17 (Vatra Dornei) 054 [Rezolutia desktop-ului]

Am urcat puţin mai sus de parc până la Veveriţa. Pe această pârtie avea loc un concurs de schi alpin. Am ajuns cam târziu, nu am prins mare lucru, în schimb am văzut decernarea trofeelor, adică nişte diplome. Când vine vorba de competiţii sportive, Vatra Dornei găzduieşte de câţiva ani o etapă de Cupă Mondială la sanie pe pistă naturală. Mai adaug că mare parte din cei care reprezintă România la Olimpiadele de Iarnă în probele de sanie şi skeleton vin de la Vatra Dornei, ba unii concurează şi pentru Republica Moldova.

2013 02 17 (Vatra Dornei) 068 [Rezolutia desktop-ului]

2013 02 17 (Vatra Dornei) 069 [Rezolutia desktop-ului]

2013 02 17 (Vatra Dornei) 071 [Rezolutia desktop-ului]

Oraşul Vatra Dornei se află la confluenţa Dornei cu Bistriţa şi este înconjurat de munţii Călimani, Suhard şi Giumalău. Staţiunea a fost ridicată pe malul drept al Dornei. De pe podul pietonal care face legătura cu gara, cazinoul nu ne sperie, pentru că e îmbrobodit. Clădirile vecine lui sunt splendide şi îngrijite. Apare între ele ca un dinte cariat lăsat să distrugă zâmbetul unei femei frumoase. Gara Vatra Dornei-Băi rămâne, în ciuda dezvoltării transportului rutier, principala poartă de intrare în staţiunea de interes naţional.

2013 02 17 (Vatra Dornei) 077 [Rezolutia desktop-ului]

2013 02 17 (Vatra Dornei) 078 [Rezolutia desktop-ului]

2013 02 17 (Vatra Dornei) 079 [Rezolutia desktop-ului]

2013 02 17 (Vatra Dornei) 080 [Rezolutia desktop-ului]

2013 02 17 (Vatra Dornei) 082 [Rezolutia desktop-ului]

2013 02 17 (Vatra Dornei) 083 [Rezolutia desktop-ului]

06 03 2016. Anul acesta zăpada a fost scumpă la vedere peste tot, nu doar în staţiunea Vatra Dornei. Nu am putut să nu remarc cât de tristă şi pustie se înfăţişează vederii când omătul o părăseşte în grabă. La baza pârtiei Dealu Negru erau numai câteva pisici supărate că le-am stingherit, în rest totul încremenit.

2016 03 05-06 (Vatra Dornei) 004 [Rezolutia desktop-ului]

Între timp, pochii au cam pierdut orice şansă de a pune laba pe pădurile judeţului Suceava. Mai au o cale extaordinară de atac, pe care tocmai au urmat-o. Cazinoul stă să cadă.

2016 03 05-06 (Vatra Dornei) 021 [Rezolutia desktop-ului]

De la etajul trei al unei clădiri ridicată pe vremea când Lucian Blaga era ministru şi inaugurată de voievodul Mihai, se văd câteva urme de zăpadă pe pârtiile Veveriţa şi Parc. Pădurea de coşuri de fum se datorează faptului că Vatra Dornei nu este nici acum racordată la gaz metan, deşi judeţul Suceava are câteva zăcăminte serioase aflate în exploatare şi se încălzeşte cu lemne. Resursă pe care o are din plin.

2016 03 05-06 (Vatra Dornei) 037 [Rezolutia desktop-ului]

Când nu ai zăpadă, o alternativă o reprezintă muzeele. Primul căruia i-am trecut pragul a fost Muzeul de Științele Naturii și Cinegetică. O grămadă de păsări împăiate, de toate dimensiunile, pot fi văzute la etaj. Foarte interesant a fost să aflu numele populare ale speciilor care, foarte răspândit în societatea românească, sunt şi numele de familie ale multor persoane. Jos se găsesc animale de dimensiuni mari care populează pădurile din zona Dornelor. Cea mai interesantă dioramă prezintă un cerb atacat de trei lupi. Mai poţi vedea mistreţi şi urşi bruni. Sunt expuse trofee vânătoreşti şi mobilier realizat din coarne de cerb şi de căprior.

2016 03 05-06 (Vatra Dornei) 042 [Rezolutia desktop-ului]

Peste apa Dornei şi calea ferată, în fostul sediu al primăriei, Muzeul de Etnografie te aşteaptă să-i treci pragul şi te întâmpină cu trei pisici care te însoţesc peste tot. Expoziţia prezintă viaţa ţăranului de la munte, atât cea din interiorul gospodăriei, cât şi cea socială. Ţăranul român şi-a întemeiat civilizaţie pe lemn, iar pentru ţăranul român de la munte lemnul este mai scump decât orice metal preţios şi împreună cu animalele pe care le creşte formează întregul său univers. Cam asta doreşte să ne spună o sculptură care nu lasă pe nimeni să treacă nepăsător pe lângă ea.

2016 03 05-06 (Vatra Dornei) 088 [Rezolutia desktop-ului]

2016 03 05-06 (Vatra Dornei) 077 [Rezolutia desktop-ului]

2016 03 05-06 (Vatra Dornei) 051 [Rezolutia desktop-ului]

2016 03 05-06 (Vatra Dornei) 075 [Rezolutia desktop-ului]

Vatra Dornei este un loc în care ai ce face în orice anotimp. Prefer vara pentru drumeţiile montane, iar un rol determinant îl are trenul de noapte Vatra Dornei-Băi – Bucureşti Nord. Numai bine ai încheiat un traseu de o zi şi la miezul nopţii eşti acasă, asta dacă stai în Suceava. Cu sporturile de iarnă sunt lămurit, nu sunt tentat să mă mai urc pe schiuri vreodată.

Anunțuri

Un gând despre „Prima şi ultima oară pe schiuri

  1. Pingback: Oameni și sate din Podișul Sucevei – episodul 4 | Drumurile lui Spetcu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s