Valea Moldovei – Slatina

19 06 2011. Unde apa Moldovei iese din munţi şi Podişul Sucevei este legat de Munţii Stânişoarei printr-un pod avariat binişor de ultimele inundaţii, înainte de închegarea statului medieval Moldova, se pripăşise un tătar pe nume Bercîş. De la el ne-a rămas numele localităţii Berchişeşti, punct strategic pe harta judeţului Suceava, deoarece acolo se află puţurile care alimentează reşedinţa de judeţ cu apă potabilă. Prin comună trece calea ferată cea nouă care leagă Suceava de Gura Humorului. Noi am coborât în gara Berchişeşti, aflată în afara localităţii, undeva pe malul râului, într-o zi de vară cu mult vânt şi nori purtaţi haotic.

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 007 [Rezolutia desktop-ului]

După ce treci râul, te pierzi printre casele aflate în extremitatea sudică a localităţii Capu Câmpului. Secole de-a rândul, Capu Câmpului şi Capu Codrului, sat aflat peste Moldova la nord de Berchişeşti, au format o singură aşezare denumită Bucureşti. Cu trecerea timpului cele două sate s-au dezvoltat şi s-au separat. Capu Câmpului e o comună formată dintr-un singur sat, iar Capu Codrului face parte din comuna Păltinoasa. Traseul nostru ducea către sud, astfel că am lăsat în urmă foarte repede satul de pe valea Moldovei, care a purtat numele capitalei ţării noastre.

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 011 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 022 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 024 [Rezolutia desktop-ului]

Şerpuim mai puţin de un kilometru printre ogoare cu iarba necosită pe care vântul o culcă lin şi ne întâmpină indicatorul cu numele comunei Valea Moldovei. Satul Mironu ne primeşte liniştit şi nu vedem prea multă lume pe uliţa principală, unde se află gospodăriile minoritarilor. Satul are populaţia majoritară ţigănească. Nimic special, suntem între două mânăstiri: Voroneţ şi Slatina. Comunitatea de ţigani de la Mironu e cea mai problematică din întreg judeţul. Sunt câteva familii care se bat fără odihnă între şi intra ele. Când se nimereşte să aibă vreo pauză, de obicei din cauza mascaţilor care vin să-i potolească, ţiganii iau cu asalt personalele în gara Berchişeşti şi merg moca pe valea montană a Moldovei la cules bureţi şi afine, asta pe timpul verii, în restul anului se opresc la Gura Humorului la cerşit, furat, născut, cântat şi alte ocupaţiuni la care excelează. Datorită acestei comunităţi, populaţia ţigănească a comunei Valea Moldovei se apropie de 40 de procente. Această infuzie interculturală face din comuna de la poalele Munţilor Stânişoarei lider judeţean la secţiunea cel mai mare procent din populaţie fără loc de muncă. În ultimii 25 de ani nu am auzit de niciun succes notabil privind integrarea romilor din Mironu, al vreunei organizaţii de făcut bani pe spatele ţiganilor.

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 037 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 038 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 039 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 044 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 048 [Rezolutia desktop-ului]

În letopiseţe şi pe hărţile imperiale, Valea Moldovei apare sub numele de Valea Seacă. Comuniştii nu au agreat denumirea şi în 1967, când au schimbat o grămadă de toponime pentru a le da o sonoritate mai optimistă, au trasformat Seacă în Moldovei. În perioada medievală, satul apare pe hartă abia după ce Alexandru Lăpuşneanu îşi caută loc de necropolă pe sub poalele Munţilor Stânişoarei. La un moment dat, s-a pripăşit lângă Valea Seacă un fierar pe nume Miron, la care mergeau sătenii pentru a le face unelte. De la acest fierar Miron se trage numele satului, care a fost bucşit cu ţigani din Valahia de către arendaşii care s-au ocupat de pământurile de pe valea Moldovei. În zilele noastre, Valea Seacă se numeşte doar pârâul care străbate satul.

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 050 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 057 [Rezolutia desktop-ului]

Pentru a ajunge la ctitoria Lăpuşneanului aveam de străbătut mare parte din Valea Moldovei şi apoi de traversat o culme. În centrul satului, lângă primărie şi aproape de casele gospodarilor bucovineni, se găseşte o biserică catolică din lemn, în care se face slujbă numai o dată pe lună. După modelul întâlnit în exagerat de multe localităţi, Imperiul a colonizat alogeni, la Valea Seacă nemţi de religie catolică, numărul acestora ajungând până spre 10 procente din populaţia satului. Naziştii i-au mutat forţat în Germania în 1944 şi biserica a rămas pustie.

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 064 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 065 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 067 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 070 [Rezolutia desktop-ului]

Am luat-o către Slatina pe drumul cel mai scurt şi am rămas uluiţi de inventivitatea unui localnic care, cu răbdare şi talent, şia tapetat exteriorul unei bucătării de vară sau garaj cu tabla obţinută din cutii de bere. Mai mult mă interesa dacă le-a băut singur pe toate sau pentru a obţine materia primă a mai fost ajutat de oameni de bine. Încet, depărtându-ne de case şi civilizaţie, am intrat într-o zonă tihnită care îmbia la tolănit în iarbă. Timpul curgea altfel şi ne era frică să nu ne pierdem printr-o fâneaţă din care atunci când vom ieşi să descoperim lumea înaintată cu câteva secole.

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 071 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 078 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 080 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 082 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 084 [Rezolutia desktop-ului]

O cărăruie desenată special pentru noi ne-a dus către vârful culmii care separă văile a două pâraie: Valea Seacă şi Suha Mică. Au fost vremuri când această culme separa două imperii, apoi un imperiu şi un regat. Legenda spune că un boieraş cu pământuri care se terminau pe această culme, fiind coleg de şorţuleţ cu împăratul neamţ, s-a opus ca furtul nordului Moldovei să ajungă până la Roman şi au bătut palma ca frontiera să fie între Slatina şi Valea Seacă, astfel moşia sa rămânând în Moldova aflată sub turci. Cu moşia boierului a rămas şi mânăstirea Slatina. Din vârf ne apare în faţa ochilor satul Herla, aflat dincolo de Suha Mică, dar mai expus decât Slatina, camuflată foarte bine de pădure. Peste culmea la poalele căreia se află Herla, se găsesc Mălini, satul lui Nicolae Labiş şi pădurile în care au avut loc scenele din Moartea căprioarei.

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 089 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 093 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 109 [Rezolutia desktop-ului]

Un drumuşor ne-a coborât până în localitatea de numele căreia este legată legenda existenţei unui izvor cu apă sărată. Astăzi nimeni nu ştie dacă acesta a existat cu adevărat. Slatina este numită la mişto de unii gazetari Republica Slatina, pentru că are un primar, fost practicant de lupte sportive, cu vreo 4 sau 5 mandate, vedetă la D’ale lui Mitică, agresor de jurnalişti, cunoscător al beciurilor arestului preventiv, care are mari probleme cu legea şi comportament de vătaf. I-au fost trecute multe cu vederea, nu ştiu cât l-a costat treaba asta şi încă îi mai sunt, dar nu i-a fost iertată sfidarea PSD-ului, din cauza căreia a purtat brăţări o perioadă scurtă. Prin 2013, aranjase cu colegul său de partid care ocupa funcţia de primar al municipiului Suceava, o ocupă şi acum, care nu a fost luptător sportiv, ci ungător de rulmenţi la bază, să distrugă un spaţiu verde pe care să-şi ridice o hardughie cu bani a căror provenienţă procurorii nu au cercetat-o. Nu i-a ieşit socoteala acolo din motive de societate civilă şi instanţe judecătoreşti.

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 115 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 122 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 127 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 129 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 134 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 139 [Rezolutia desktop-ului]

Pe lângă cele două sate enumerate până acum, comuna Slatina mai are în componenţă satul Găineşti, aflat în amonte pe Suha Mica în chiar inima Munţilor Stânişoarei. Până acolo nu aveam să ajungem, pentru că Mânăstirea Slatina e ascunsă bine în pădure exact la mijlocul distanţei dintre Slatina şi Găineşti.

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 142 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 143 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 147 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 149 [Rezolutia desktop-ului]

Hâjdău ne spune că Lăpuşneanu a fost cel mai bigot dintre tirani, astfel a fost prostit uşor de un sihastru, care pretindea că vede lumini într-un paltin, iar din când în când i se arată chiar Maica Domnului, aşa că voievodul a tăiat paltinul şi pe locul său a poruncit să fie altarul bisericii care avea să-i fie loc de veci. Ca Petru Rareş la Probota, Lăpuşneanu a început ridicarea edificiului în prima domnie şi l-a terminat în cea de-a doua. Aşa de mult şi-a respectat duhovnicul, că atunci când a fost călugărit, după cum i-a fost dorinţa, a luat numele Pahomie, exact cel al pustnicului care vedea lumini în paltin. În unele momente de luciditate dinspre finalul vieţii, domnitorul regreta pasul către călugărie şi cum avea la activ o grămadă de boieri omorâţi, nevastă-sa, sfătuită de unii care simţeau că vor îngroşa lista, l-a otrăvit şi astfel Alexandru Lăpuşneanu a intrat în istorie ca un voievod plecat bine cu pluta, sadic şi crud peste măsură, la concurenţă cu Vlad Ţepeş în literatura şi filmele noastre, în cele străine nu se compară, pentru că un oarecare Stoker a avut grijă să scrie că mustăciosul care băga ţepe în fundurile duşmanilor, le sugea sângele înainte.

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 161 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 162 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 164 [Rezolutia desktop-ului]

Când nici bine nu a fost terminată mânăstirea, Ioan Vodă cel Viteaz sau cel Cumplit, popii au impus a doua versiune, a bătut prima monedă în limba română din istoria ţărilor române, având ca materie primă argintăria de la Slatina. Probabil nu l-a respectat foarte mult pe Lăpuşneanu, pentru că la ordinul turcilor a distrus mare parte din Cetatea de Scaun a Sucevei şi astfel a fost nevoit să mute capitala statului medieval Moldova de la Suceava la Iaşi. Dacă treaba cu argintăria a fost o joacă de copil, când a trecut Ion Sobieski, personaj cot la cot cu Lăpuşneanu în nuvelele istorice ale lui Negruzzi, praful s-a ales de mânăstire şi a durat vreun secol până şi-a revenit. Slatina rămânând în Moldova, o gaşcă de eterişti au socotit la 1821 că ar fi bine să o jefuiască temeinic, dar călugării aflând intenţia lor, au fugit cu ce s-a putut căra în pădure, astfel grecoteilor nu le-a rămas decât să-i dea foc. A fost refăcută în câţiva ani şi a ajuns la apogeul dezvoltării sale pe la mijlocul secolului XIX, când mitropolitul Veniamin Costachi i-a oferit o atenţie deosebită, fiindcă avea să se retragă şi să moară la Slatina.

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 165 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 166 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 172 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 182 [Rezolutia desktop-ului]

Ultima distrugere serioasă a mânăstirii s-a petrecut în timpul Primului Război Mondial. Plasată exact pe frontiera dintre Imperiu şi Regat, austriecii au avut grijă să facă prăpăd, întrucât călugării susţineau tabăra românească prin ajutor medical, iar în interiorul mânăstirii era organizat un spital de campanie. După refacerea ce a urmat incendiului eterist, toate ciolanele lui Lăpuşneanu şi ale familiei sale au fost îngropate la comun în spaţiul necropolei destinat uneia dintre fiicele sale, astfel că acum în interiorul bisericii există un singur mormânt. Alexandru Lăpuşneanu este probabil singurul domnitor român care are mai multe ctitorii la Athos decât în locul în care a domnit. În afară de a cheltui averea ţării pe muntele grecilor, Lăpuşneanu şi-a cumpărat moaşte, pe care le ţinea în racle foarte preţioase. Când românii au crezut că tezaurul le este la adăpost la Moscova, o serie dintre aceste racle au luat şi ele drumul estului. Unele s-au întors când o infimă parte din tezaurul românesc a fost returnat de sovietici, după o beţie a lui Dej cu Hruşciov. Acum se află pe la muzee în Bucureşti şi Iaşi.

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 185 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 187 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 190 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 197 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 201 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 209 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 202 [Rezolutia desktop-ului]

Norii zburdau pe cer la fel ca dimineaţă, cu toate astea atmosfera era sufocantă. Ne-am dus pe malul pârâului să mâncăm şi să stăm puţin cu picioarele în apă, aşa cum văzusem că făcea Dem Rădulescu în filmul BD la munte şi la mare. De unde eram, am observat că mânăstirea e perfect camuflată şi destul de greu se disting turnurile fortificaţiei şi turla bisericii. Când am înţeles că ploaia urma să vină în maximum o oră, ne-am pus în mişcare.

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 257 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 277 [Rezolutia desktop-ului]

Am parcurs întreg satul şi ne-am instalat lângă indicatorul de intrare în localitate, încercând cu optimism prostesc să prindem o ocazie. Cum starea vremii ne presa, un telefon, o maşină şi în jumătate de oră eram în Fălticeni, după un drum printr-o ploaie cu bulbuci şi descărcări electrice zgomotoase, dese şi violente. Ne-am bucurat de partea liniştită a ploii de vară pe o terasă din Fălticeni şi când soarele şi-a făcut apariţia, s-a dus fiecare de unde a venit.

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 279 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 19 (Berchisesti - Slatina) 290 [Rezolutia desktop-ului]

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s