Probota – Dolheşti

05 06 2011. Dimineaţa unei duminici liniştite m-a prins pe coasta unui deal, tolănit în iarbă printre flori, puţin mai sus de halta Probota, privind aiurea lunca Siretului. Schimbam vorbe tâmpe cu o duduie omorând timpul până când echipa avea să fie completă. Doi tovarăşi din Fălticeni aveau să ajungă abia peste vreo jumătate de oră. Deodată, cadrul natural este violat şi tihna mea întreruptă de o operaţiune în forţă marcă Siguranţă şi încredere. Poliţia română împreună cu nişte pădurari au prins pe nişte unii furând lemne în sfânta zi de duminică. Privitor ca la teatru eram pe acea coastă, iar din cauză că oamenii pe care-i aşteptam au ajuns la timp, nu am aflat nici în ziua de azi deznodământul acelei reprezentaţii cu miliţieni, pădurari şi hoţi de lemne.

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 001 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 026 [Rezolutia desktop-ului]

Eram în extremitatea sud-estică a judeţului Suceava, la graniţa cu judeţele Iaşi şi Botoşani. Obiectivul principal al zilei era ctitoria lui Petru Rareş, mânăstirea Probota, a cărei biserică pictată inclusă pe lista UNESCO e cel mai puţin accesibilă turiştilor dintre toate celelalte şi s-a bucurat de legătură asfaltată cu reţeaua de drumuri judeţeane abia în 2010. Aşa cum Ştefan cel Mare a domnit la Suceava şi cea mai mare parte a documentelor emise de dânsul sunt din cancelaria curţii domneşti de la Suceava, Petru Rareş, al doilea fiu al lui Ştefan cel Mare care s-a urcat pe tronul Moldovei după Bogdan cel Chior, a locuit mai mult în curtea domnească de la Hârlău, orăşel plin de vestigii medievale aflat la 20 de km peste Siret, astăzi în judeţul Iaşi şi de acolo a emis mai mult de jumătate din documentele care se păstrează până astăzi. Plăcându-i atât de mult această zonă deluroasă care este aşezată în partea sudică a Podişului Sucevei, voievodul şi-a făcut necropola domnească pe valea Siretului, ascunsă în codru. După ce am atins vârful dealului, am văzut mândra mânăstire care iese în evidenţă prin zidurile înalte dintre casele răsfirate în jurul ei. Ca să ajungem mai repede, am luat-o pe o cărare bătută printr-un ogor cu orz necopt.

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 032 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 033 [Rezolutia desktop-ului]

Localizăm edificiul în spaţiu şi timp, după care ne concentrăm asupra interiorului bisericii, urmând ca mai apoi să inspectăm curtea. Aceasta este una dintre puţinele mânăstiri ale Muşatinilor care nu a avut norocul raiului austriac, dar a beneficiat din plin de bătaia de joc a grecoteilor, care s-au pişat pe mai toate vestigiile ecleziale româneşti, până să le tragă Cuza un şut în popou. Ce n-au distrus grecoteii, a mistuit un incendiu. Nepăsarea românească de jumătate de veac s-a terminat în 1904, când au început primele restaurări. Exact în perioada când austriecii erau siguri că Bucovina nu le mai scapă şi s-au gândit să refacă două – trei vestigii medievale, că să se bucure de grija părintească a împăratului şi supuşii români.

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 038 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 042 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 040 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 044 [Rezolutia desktop-ului]

Dacă la Voroneţ predomină albastrul, la Moldoviţa roşul aprins, la Humor roşul închis, iar la Suceviţa un verde-albăstrui, la Probota avem galben-auriu. Restaurarea picturii a durat câţiva ani şi a fost finanţată de Japonia printr-o fundaţie care se ocupă de monumentele UNESCO. Interiorul e minunat şi recomand iubitorilor de frumos să se abată pe la Probota când au ceva timp liber. Printre altele, în biserică se găsesc mormintele voievodului Petru Rareş, doamnei sale Elena şi a două dintre fiicele lor. LEGENDA spune că mormântul voievodului este gol şi că trupul lui ar fi îngropat într-un loc secret la Râşca, o ctitorie a sa aflată nu departe de aici, undeva la limita judeţelor Suceava şi Neamţ. SE SPUNE că Petru Rareş văzând ce a păţit mormântul lui Ştefan cel Mare după ce el a fost nevoit să fugă în urmă unei trădări de amploare organizată de câţiva dintre cei mai apropiaţi boieri ai săi, a hotărât să fie îngropat într-un loc secret. În 1538, Soliman Magnificul (mai nou idol al gospodinelor) a incendiat Suceava, a furat tezaurul Moldovei şi acest stat nu şi-a mai revenit niciodată de atunci, iar ca să-i pună la punct pe moldoveni, s-a dus la Putna, unde a răvăşit ciolanele lui Ştefan cel Mare şi din mormânt i-a şutit sabia, pe care românii o admiră astăzi la Istanbul şi pe care turcii ne-ar da-o, dar numai la schimb cu un obiect aflat la Moscova, ajuns acolo cu tezaurul dus de bunăvoie de români, pentru a fi protejat. Cum rusul e porc, normal că nu am mai văzut nimic din tezaur, doar o mică părticică oferită de Hruşciov după o beţie pe care a tras-o cu Dej prin nişte beciuri din jumătatea de Moldova aflată în componenţa Republicii Populare România.

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 048 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 054 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 058 [Rezolutia desktop-ului]

Ca dimensiune, biserica de la Probota este comparabilă cu cea a mânăstirii Sf. Ioan cel Nou de la Suceava. Acestea sunt cele mai impunătoare biserici rămase din perioada Muşatină a Moldovei. Pridvorul închis este similar celui de la biserica Sf. Dumitru din Suceava, de asemenea o ctitorie a lui Petru Rareş. Peretele sudic păstrează aproape în totalitate pictura originală. Spre deosebire de altele, această mânăstire are spaţii largi între biserică şi ziduri. După incendiul de la începutul secolului trecut, chiliile şi locuinţa domnească au fost distruse şi apoi au devenit sursă de piatră pentru săteni. În condiţii bune se găseşte beciul locuinţei domneşti, în care este programat să fie amenajat un lapidariu. Mama lui Ştefan cel Mare, doamna Oltea, despre care ştim din poezia lui Bolintineanu că-şi trimitea fiul la luptă, este îngropată la Probota. Cine este cu adevărat interesat de această mânăstire, poate purcede aici în a-i descoperi povestea începând cu acea legendară biserică Sf. Nicolae din Poiana Siretului şi până la restaurarea picturii, executată la cumpăna veacurilor XX şi XXI.

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 059 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 091 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 084 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 067 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 077 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 065 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 080 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 081 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 063 [Rezolutia desktop-ului]

Din punct de vedere administrativ, Probota face parte din oraşul Dolhasca, o fostă comună cu mai multe sate ridicată la rang de oraş de Cozmâncă, din raţiuni de integrare europeană. Dolhasca s-a dezvoltat în jurul nodului feroviar aflat la vărsarea Şomuzului Mare în Siret, unde se desprinde calea ferată care urcă până la Fălticeni. La un moment dat se vorbea de o legătură feroviată directă între Gura Humorului şi Fălticeni, care ar fi scurtat drumul de la Iaşi la Vatra Dornei cu o oră, dar ar fi lăsat Suceava fără renumitele trenuri Foamea. Sub zidurile mânăstirii am găsit un bufet, unde frigiderele erau burduşite cu Suceava şi de la umbră priveam cum se dădeau copiii într-un scrânciob arhaic, similar celui din filmul Amintiri din Copilărie, ce poate fi văzut în scena vânzării pupezei din tei la iarmarocul de sub Cetatea Neamţului. Arşinel s-a născut la Dolhasca şi Emil Brumaru a profesat ca veterinar în comună în Iepoca de Aur.

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 098 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 099 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 105 [Rezolutia desktop-ului]

Cum aţi descoperit în postarea precedentă, fiecare mânăstire veche are aciuată pe lângă dânsa o comunitate de ţigani. Între Probota şi Dolhasca se află Gulia, sat populat în cea mai mare parte de reprezentanţi ai etniei mai sus amintite. Cei de aici sunt ceva mai organizaţi şi mai integraţi decât cei din apropierea municipiului Suceava. Dolhasca are în componenţă două sate care se află peste apa Siretului. Mai jos se vede foarte bine localitatea Budeni.

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 111 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 112 [Rezolutia desktop-ului]

Nu ne-am îndreptat spre Dolhasca, ci am făcut stânga pe un drum îngust şi prăfuit ce duce în sătucul Valea Poienii. Încercând să scăpăm de colbul care ne îneca de fiecare dată când trecea câte o maşină, am luat-o pe o scurtătura printre orgoarele cu iarbă proaspăt cosită sau cu păioase care începeau să renunţe la culoarea verde, pentru a fi numai bune de recoltat peste o lună. Cărarea ne-a dus direct în curtea unui moş, cu care am schimbat ceva amabilităţi, ca să-l ajutăm să treacă peste şocul vederii noastre în faţa şurii din gospodăria lui.

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 131 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 137 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 140 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 142 [Rezolutia desktop-ului]

Nu am parcurs întregul sătuc, ci am trecut Şomuzul Mare, apoi calea ferată Dolhasca – Fălticeni şi am ieşit în drumul judeţean în cartierul Vămeni al oraşului Dolhasca

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 149 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 162 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 165 [Rezolutia desktop-ului]

M-a atras acoperişul unei case, pe care am descoperit o inscripţie care zice că a fost casa primului învăţător din Vămeni, pe numele său Dumitru Apopei şi că în acel imobil a funcţionat, la începutul secolului trecut, prima şcoală din localitatea absorbită acum de Dolhasca. Ne-am continuat drumul către Dolheşti pe o căldură cum numai în câteva zile pe an întâlneşti în zona Sucevei.

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 167 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 168 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 169 [Rezolutia desktop-ului]

Comuna Dolheşti este formată din două sate: Dolheştii Mici şi Dolheştii Mari plus un cătun Valea Bourei. Cel de-al doilea obiectiv al zilei se găsea la Dolheştii Mari, asta înseamnă că am parcurs întregul sat Dolheştii Mici. Am observat o gamă variată de case cu punct comun prispa. Cele vechi şi pe cale de dispariţie păstrează acel tip de acoperiş văzut la casa învăţătorului din Vămeni şi pe care doar aici pe valea Şomuzului Mare l-am întâlnit, iar cele renovate cu gust se apropie de unele case ale oamenilor ceva mai înstăriţi, de acum un secol, din partea Fălticenilor şi din zona Târgu Neamţ. Din păcate s-au mai păstrat puţine, iar în sate sunt distruse de valul de căpşunari care se simt confortabil doar în case cu două nivele, cu pereţii vopsiţi roz, bej sau portocaliu.

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 175 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 177 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 180 [Rezolutia desktop-ului]

Ajutor divin, noroc sau pură întâmplare ori toate la un loc. Oamenii locului au bunul obicei de a amenaja troiţe cu izvoare şi trocuţe pe marginea drumului. O binecuvântare pentru călător în toridele zile de vară şi o modalitate de a ne reîmprospăta apa mereu caldă.

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 181 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 189 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 191 [Rezolutia desktop-ului]

La 1481, în lupta de la Râmnic, hatmanul Şendrea murea, iar peste câteva zile avea să fie îngropat lângă tatăl său în biserica Sf. Nicolae de la Dolheşti. Aici îşi aveau curţile boierii Şendrea, între care primul este amintit într-un document ca mâna dreaptă a voievodului Ştefan I la 1395. Hatmanul Şendrea, Portar al Sucevei în ultima parte a vieţii sale, a fost un om de baza al Moldovei lui Ştefan cel Mare şi a avut o legătură specială cu voievodul, care l-a însurat cu sora sa Maria. Prima versiune a acestei biserici e dinaintea epocii lui Ştefan cel Mare, ceea ce o face apropiată cu Bogdana din Rădăuţi şi biserica din Lujeni, un sat de lângă Cernăuţi, aflat acum în Ucraina. Când am ajuns noi, biserica era închisă şi ne-am mulţumit cu exteriorul, care nu ne-a dat prea mari satisfacţii.

Numeroasele intervenţii ulterioare şi adăugiri nereuşite fac ca exteriorul bisericii să nu-i mai arate adevărata vârstă. În interior se păstrează pictura originală din perioada hatmanului, care a stat câteva secole sub un strat gros de var. Vasile Lupu, un om trufaş, dar un voievod foarte iscusit, care a redresat oarecum Moldova într-o epocă grea pentru statul dintre Carpaţi şi Nistru, şi-a făcut rost de nişte moaşte, pentru că era invidios pe pelerinajele de la Suceava. În sprijinul consolidării puterii sale, a cumpărat de la nişte bulgari moaştele Sf. Parascheva şi le-a adus la Iaşi, unde se găsesc şi acum. În acea perioadă a fost schimbat şi hramul bisericii din Sf. Nicolae în Sf. Parascheva. Se găsesc în curte urme ale vechiului zid care împrejmuia biserică ridicată lângă curţile boierilor Şendrea şi mormintele unor preoţi care au slujit în această biserică.

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 211 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 214 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 216 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 217 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 218 [Rezolutia desktop-ului]

Peste drum de biserică se află şcoala, iar în spatele şcolii se spune că s-ar găsi ruine ale caselor boiereşti. Unele surse spun că nu se mai păstrează nimic, altele spun că s-ar mai găsi ceva. Deşi am întrebat câţiva localnici, nu am găsit urme de zid, doar unul ceva mai nou care pare să fi avut rol de terasă cu mititei. În dosul şcolii iarba era proaspăt cosită, astfel că ne-am aşezat puţin să ne tragem sufletul şi fiindcă era aşa de frumos acolo şi ne simţeam aşa de bine, am abandonat ultimul obiectiv al plimbării, biserica boierilor Răftivanu din Poiana, până la care nu aveam decât de trecut un deal.

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 233 [Rezolutia desktop-ului]

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 234 [Rezolutia desktop-ului]

În 1907, ţăranii din Dolheşti s-au răsculat împotriva administratorului morii şi a unor evrei speculanţi. Fiind înfierbântaţi bine, au atacat un tren care ducea ţărani arestaţi la Ruginoasa la închisoarea Tâmpeşti de la Fălticeni. Operaţiunea a fost un succes şi ţăranii au fost eliberaţi. Calea ferată Dolhasca – Fălticeni a fost până de curând singura secţie secundară din judeţul Suceava pe care circula un operator privat. Pe celelalte nu a putut intra nimeni din cauza mafiei transportatorilor cu dube, care e destul de bine înşurubată în zona de decizie la nivel judeţean. După ce a intrat DNA în Regiotrans, de un şef e la pârnaie şi altul s-a sinucis, operatorul şi-a restrâns puternic activitatea, iar această linie a căzut victimă. E mare păcat, pentru că lega municipiul Fălticeni de Iaşi şi Bucureşti şi circula destul de multă lume cu aceste trenuri. Nouă ne-a fost foarte util în acea după-amiază toridă.

2011 06 05 (Probota - Dolhesti) 240 [Rezolutia desktop-ului]

La biserica boierilor Răftivanu din Poiana nu am ajuns nici până acum. Obiectivul e prins în tot felul de itinerarii viitoare şi când voi vizita Litenii, oraşul vecin Dolhascăi, cu siguranţă nu voi mai ignora acestă deosebită ca formă şi legendară construcţie.

Anunțuri

Un gând despre „Probota – Dolheşti

  1. Tot eu sunt dom’le Sfetcu.Mi-a placut f.mult descrierea acestor locuri,pe care le-am colindat si eu in nenumarate randuri….Si stiti de ce ?Pt.ca satul de unde ma trag eu se afla prin zona.In poza cu primul indicator rutier se vede scris Iasi 96,Pascani 20 si Lespezi 4.Satul de care zic se afla dupa Lespezi,dar inainte de Pascani…si ultima data cand am bantuit prin zona,a fost anul acesta prin mai..Va doresc o zi buna !

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s