Dragomirna – Pătrăuți

15 05 2011. Lunile mai şi iunie sunt rezervate drumeţiilor prin satele din apropierea Sucevei. Fosta capitală a statului medieval Moldova în perioada apogeului acestuia, are marea şansă de a fi înconjurată de sate în care se mai păstrează vestigii de acum jumătate de mileniu. Într-o duminică în care soarele ne-a răsfăţat, am format un grup de cinci persoane şi am luat-o din Suceava la pas către nord, cu Dragomirna drept prim obiectiv. Până acolo sunt 12 km sau 3 ore de mers potrivit. O adevărată plăcere când nu eşti pe fugă şi ai timp să te bucuri de câmpurile de rapiţă înflorită pe care drumul ţi le scoate în cale.

2011 05 15 (Dragomirna-Patrauti-Darmanesti) 004 [Rezolutia desktop-ului]

Primul sat întâlnit este Mitocu Dragomirnei. Cum îi zice numele, a apărut ca o anexă a mânăstirii şi a avut o evoluţie istorică mai mult decât interesantă. După anexarea nordului Moldovei de către nemţi, graniţa a trecut pe un pârâu din interiorul satului. Partea rămasă la Moldova neocupată s-a numit Mitocaşi şi astăzi este un sat distinct în cadrul comunei. Partea ocupată a fost curând colonizată cu ruteni şi în ziua de azi Mitocu Dragomirnei are două componente: Moldoveni şi Ruşi. Aceşti ruşi sunt rutenii, astăzi cunoscuţi ca ucraineni, însă se declară români la recensăminte, rutene rămânând doar numele terminate în -iuc. În partea vestică, pe un pârâu în apropierea pădurii, s-a pripăşit o comunitate de ruşi lipoveni, care a înfiinţat satul Lipoveni, ai cărui locuitori se declară la recensăminte ruşi lipoveni. Comuna are aproape 10% ţigani, aceştia preferând locul pentru a se aciua, fiindcă e aproape de oraş şi de mânăstire, deci două surse de câştig fără muncă. Comuna a dat trei teologi şi un academician, toţi legându-şi numele de Cernăuţi: Silevestru Morariu-Adrievici, Constantin Morariu, Ştefan Saghin şi Vasile Grecu.

2011 05 15 (Dragomirna-Patrauti-Darmanesti) 005 [Rezolutia desktop-ului]

2011 05 15 (Dragomirna-Patrauti-Darmanesti) 008 [Rezolutia desktop-ului]

La intrare în satul Dragomirna te întâmpină vilele cinstiţilor tranziţiei de la socialismul multilateral dezvoltat la capitalismul de cumătrie. Mascată de o pădurice, mânăstirea începe să se arate abia după ce se trece podul peste pârâul care a provocat multe bătăi de cap în anii 2008 şi 2009 cu apele sale în cea mai mare parte a timpului total inofensive.

2011 05 15 (Dragomirna-Patrauti-Darmanesti) 009 [Rezolutia desktop-ului]

2011 05 15 (Dragomirna-Patrauti-Darmanesti) 013 [Rezolutia desktop-ului]

Am nimerit la mânăstire în plină reabilitare a monumentului istoric şi în plin scandal cu iz ecologist, iscat de tăierea unor copaci bătrâni de un veac, sub pretextul ridicării unui gard de piatră, mai trainic şi mai frumos decât cel existent. În cele din urmă, scandalul a avut ca rezultat destituirea stareţei de către Pimen, securistul bătrân care conduce în stil mafiot Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor. Din investigaţiile mele, se pare că treaba cu copacii şi gardul a fost doar o fumigenă, motivul real al destituirii mai la vale, până atunci să admirăm florile dintre zidurile mânăstirii. Mâna de femeie se vede în modul în care sunt îngrijite.

2011 05 15 (Dragomirna-Patrauti-Darmanesti) 014 [Rezolutia desktop-ului]

2011 05 15 (Dragomirna-Patrauti-Darmanesti) 015 [Rezolutia desktop-ului]

După respingerea unui atac căzăcesc, domnitorul Petru Șchiopu îi dă moșia Dragomirești unui boieraș din neamul Stroiceștilor, care a avut o contribuție importantă la această faptă de arme. Pe actul de împroprietărire apare ca Ilie, fiul Crimcoaei din Suceava. Devine preot, apoi intră în monahism la Putna și până în zilele noastre este cunoscut ca Anastasie Crimca. În timpul Unirii lui Mihai Viteazul este numit episcop, iar după revenirea Movileștilor se retrage la moșia sa Dragomirești, unde ridică o bisericuță de piatră, localizată acum în cimitirul mânăstirii, după care, între 1602 și 1609, ridică actuala biserică unică în spațiul românesc. E o corabie din piatră, foarte înaltă și extrem de îngustă. Din punct de vedere al exteriorului, face trecerea de la bisericile pictate din nordul Moldovei către cele acoperite cu sculpturi din piatră de la Iași.

Sucevean la origini, după ce reintră în grațiile domnilor de pe tronul Moldovei, ajunge mitropolit până la sfârșitul vieții. De numele său se leagă construcția paraclisului unde se vând astăzi lumânări din incinta mânăstirii Sf. Ioan cel Nou de la Suceava. Anastasie Crimca a fost cărturar și diplomat, iar mai toate realizările sale au ca susținători, inclusiv cu bani, pe boierii din familia Stroici. Dragomirna este ultimul, cronologic vorbind, monument arhitectonic eclezial important din nordul Moldovei. Apropierea de Suceava o face o destinație obligatorie pentru cei interesați de istoria statului dispărut definitiv după Mica Unire.

2011 05 15 (Dragomirna-Patrauti-Darmanesti) 017 [Rezolutia desktop-ului]

2011 05 15 (Dragomirna-Patrauti-Darmanesti) 019 [Rezolutia desktop-ului]

2011 05 15 (Dragomirna-Patrauti-Darmanesti) 029 [Rezolutia desktop-ului]

Zidurile groase şi înalte permit explorarea turnurilor prin galerii înguste şi scări abrupte. Au fost timpuri tulburi când invaziile şi asediile nu dădeau pace locaşului. Pe vremea lui Ceauşescu au fost făcute pe plaiurile Dragomirnei câteva filme istorice, etichetate acum de căcănarii lui Pleşu, grupaţi pe lângă Adevărul, drept propagandă naţionalist-comunistă.

2011 05 15 (Dragomirna-Patrauti-Darmanesti) 030 [Rezolutia desktop-ului]

2011 05 15 (Dragomirna-Patrauti-Darmanesti) 031 [Rezolutia desktop-ului]

De la o vreme, cam de când BOR sfidează orice bun simţ cu bogăţia opulentă, lucrurile merg din rău în mai rău. Atunci aveai acces la iazul de lângă mânăstire şi te puteai plimba în voie prin pădurile din preajmă, acum te iau badigarzii la 11 m şi dacă încerci să comentezi ceva te trezeşti cu două capace în cap şi un şut în cur. Prima bisericuţă de piatră ridicată de Anastasie Crimca e în afara zidurilor mânăstirii. În jurul ei sunt mormintele celor care s-au nevoit la Dragomirna. Între ele şi-a găsit odihna arheologul Florin Hău, dispărut la câţiva ani după trecerea mea pe acolo.

2011 05 15 (Dragomirna-Patrauti-Darmanesti) 034 [Rezolutia desktop-ului]

2011 05 15 (Dragomirna-Patrauti-Darmanesti) 037 [Rezolutia desktop-ului]

Conform folclorului călugăresc, completat de răutăţile şi înjurăturile cu iz creştin ale unor muncitori de la firma de construcţie care a reabilitat mânăstirea, casa din imaginea de mai jos şi-a făcut-o stareţa numai pentru dânsa din banii proiectului. Bătrânul securist din fruntea bisericii sucevene a constatat că viloaia nu se pupă cu jurământul depus la intrarea în monahism şi a somat-o pe stareţă să treacă vila în proprietatea instituţiei. Cum nu s-au înţeles, stareţa a fost schimbată sub pretextul că a tăiat acei copaci. Unde dracu’ s-a mai văzut securist ortodox ecologist?

2011 05 15 (Dragomirna-Patrauti-Darmanesti) 042 [Rezolutia desktop-ului]

2011 05 15 (Dragomirna-Patrauti-Darmanesti) 045 [Rezolutia desktop-ului]

Din Dragomirna ne-am îndreptat către Pătrăuţi. Până la biserica lui Ştefan cel Mare de acolo sunt mai bine de 5 km, dintre care 2 pe un drum forestier, preferat de cicloturiştii suceveni. Câteva sute de metri urcă, apoi urmează o lungă coborâre. Se iese din pădure în dreptul unui canton silvic. În urmă cu jumate de an m-a dibuit pe net un ceh născut şi crescut în Ostrava, acum student la Praga şi care în ultimii doi ani s-a plimbat prin Iran, Iordania, Liban, Armenia şi Azerbaidjan. În România, omul văzuse înainte Braşovul şi Sibiul şi nu rămăsese foarte impresionat, pentru că seamănă destul de bine cu ce are acasă. După prima zi, când a văzut Voroneţul, Humorul şi Moldoviţa şi după-amiază i-am făcut un tur al obiectivelor medievale din Suceava, s-a hotărât să rămână încă două zile şi a mers singur la Suceviţa, Rădăuţi şi Probota, iar împreună cu mine la Dragomirna, Pătrăuţi şi Sfântu Ilie. Cu acest turist am refăcut pe o porţiune plimbarea din 2011, însă am rămas cu un gust amar, pentru că nu am fost lăsaţi dincolo de gardul mânăstirii Dragomirna.

Cu ocazia vizitei cehului am văzut pentru prima oară Cetatea de Scaun a Sucevei reabilitată şi sunt uşor dezamăgit, poate fiindcă nu e gata, dar mai mult pentru că nu mai e la fel şi locul copilăriei şi adolescenţei mele a dispărut definitiv. Am petrecut trei zile pline cu un om căruia îi place să meargă, să descopere şi să înţeleagă ce vede şi pe care nu-l impresionează chestiile ce ţin de atracţiile turistice contrafăcute. În pauzele pe care le făceam am mâncat ciorbă rădăuţeană, mămăligă cu brânză, tochitură şi pe unde găseam rădeam câte o Suceava. Am discutat multe despre mentalităţi, asemănări şi deosebiri între naţiile noastre, istorie medievală şi recentă, politică, pericolul rus, inutilitatea NATO, pro şi contra UE, valahii din Cehia şi mi-a răspuns la multe întrebări referitoare la ce-i diferenţiază pe cehi de slovaci.

Această experienţă mi-a demonstrat încă o dată că valoarea judeţului rezidă în ceea ce are el unic, adică minunatele vestigii ale vechii Moldove, pe care mult prea mulţi localnici le spurcă prin alăturarea cu termenul Bucovina, o mândrie stupidă şi cinică a faptului că părinţii şi strămoşii lor au trăit sub ocupaţie nemţească. Mi s-a confirmat încă o dată naţionalismul ceh, reprezentanţii acestui popor nu dau doi bani pe faptul că Praga a fost capitală imperială şi pur şi simplu se bucură că sunt un popor liber, fără niciun fel de nostalgie a trecutului imperial.

2011 05 15 (Dragomirna-Patrauti-Darmanesti) 049 [Rezolutia desktop-ului]

2011 05 15 (Dragomirna-Patrauti-Darmanesti) 055 [Rezolutia desktop-ului]

2011 05 15 (Dragomirna-Patrauti-Darmanesti) 059 [Rezolutia desktop-ului]

2011 05 15 (Dragomirna-Patrauti-Darmanesti) 061 [Rezolutia desktop-ului]

Ca şi comuna Mitocu Dragomirnei, Pătrăuţi este o comună multietnică. E o comună formată dintr-un singur sat. Satul vechi românesc a fost colonizat de Imperiu, după schema ştiută, cu ruteni. Ultimii s-au aşezat ţiganii, în capătul satului dinspre mânăstire. Cătunul lor începe de la biserica lui Ştefan cel Mare şi se termină în apropierea pădurii. Cei care aveau locuinţele lângă pârâu, le-au pierdut în 2009, când o viitură a făcut pagube importante. În 2011 încă nu erau refăcute toate casele şi unii ţigani mai locuiau în containere. Plimbarea noastră prin Pătrăuţi a trecut numai prin zona locuită de ţigani, fără a ajunge în centrul satului.

2011 05 15 (Dragomirna-Patrauti-Darmanesti) 066 [Rezolutia desktop-ului]

2011 05 15 (Dragomirna-Patrauti-Darmanesti) 068 [Rezolutia desktop-ului]

2011 05 15 (Dragomirna-Patrauti-Darmanesti) 072 [Rezolutia desktop-ului]

De la ultima biserică importantă a nordului Moldovei ajungem la cea mai veche biserică ridicată de Ștefan cel Mare în care se păstrează pictura originală. Este prima pe lista UNESCO a bisericilor pictate care au trecut de exigențele reputatei organizații. A fost construită la 1487 ca biserica unei mânăstiri de maici, pe lângă care funcționa o bolniță pentru răniții din luptele purtate de voievod. Deși Ștefan cel Mare are și ctitorii mai vechi, acestea nu s-au păstrat în forma originală, fiind jefuite, arse, distruse sau aruncate în aer de armata austro-ungară, așa cum s-a întâmplat cu biserica din Bădeuți în 1916. Locașul de față nu a fost scutit de vitregii, pentru câteva secole a fost părăsit, apoi a devenit biserică parohială, pictura originală având norocul să fie protejată o lungă perioadă de timp de câteva straturi de tencuială. La Pătrăuți se găsesc unele din cele mai vechi fresce din întreg spațiul românesc și noi am avut norocul să aflăm direct de la preotul paroh ce reprezintă fiecare, de ce cavalcada sfinților războinici nu se mai găsește în nicio altă țară ortodoxă și de ce tabloul votiv a fost repictat.

În perioada Bucovinei a fost construită casa parohială. În aceasta a locuit Constantin Morariu, fost membru al Arboroasei, întemnițat împreună cu Ciprian Porumbescu, Zaharia Voronca și alții pentru că au semnat o scrisoare în care spuneau că Bucovina este detruncheată din trupul Moldovei. Constantin Morariu a avut contacte permanente cu românii din țară și a dus o puternică activitate naționalist românească. În această casă parohială este amenajat în zilele noastre un muzeu dedicat activității preoților români din perioada Imperiului, care pe lângă serviciul spiritual pe care-l prestau pentru credincioși, duceau o luptă riscantă pentru afirmare națională și revenire a teritoriului detruncheat la trupul țării, obiectiv atins în 1918.

2011 05 15 (Dragomirna-Patrauti-Darmanesti) 079 [Rezolutia desktop-ului]

2011 05 15 (Dragomirna-Patrauti-Darmanesti) 080 [Rezolutia desktop-ului]

2011 05 15 (Dragomirna-Patrauti-Darmanesti) 081 [Rezolutia desktop-ului]

2011 05 15 (Dragomirna-Patrauti-Darmanesti) 086 [Rezolutia desktop-ului]

Biserica se află la graniţa dintre populaţia româno-ruteană şi cătunul ţigănesc. Am coborât pe o uliţă la un pârâu şi după ce l-am trecut şi am început să urcăm către imaş, am scăpat de ţiganii care doreau să fie traşi în poză şi aveau tot felul de curiozităţi legate de trecerea noastră prin zonă. Oile pasc pe ceea ce pare a fi un cimitir părăsit, de care mai amintesc nişte pietre funerare care se încăpăţânează să reziste timpului. Aproape de vârful dealului ochii pot cuprinde tot satul Pătrăuţi, atestat documentar din timpul lui Alexandru cel Bun, şi valea Sucevei cu o parte a oraşului reşedinţă de judeţ, cândva reşedinţă voievodală. Din acest unghi se observă ruinele Cetăţii Şcheia, fortăreaţa ridicată de Petru I Muşat pentru a putea supraveghea valea Sucevei şi a evita un atac prin surprindere dinspre nord.

2011 05 15 (Dragomirna-Patrauti-Darmanesti) 089 [Rezolutia desktop-ului]

2011 05 15 (Dragomirna-Patrauti-Darmanesti) 091 [Rezolutia desktop-ului]

2011 05 15 (Dragomirna-Patrauti-Darmanesti) 097 [Rezolutia desktop-ului]

2011 05 15 (Dragomirna-Patrauti-Darmanesti) 099 [Rezolutia desktop-ului]

Din punct de vedere geografic eram pe Culmea Dragormirnei, o subunitate a Podişului Sucevei ce se întinde între văile Sucevei şi Siretului, acoperită cu păduri de foioase în mare parte. Între Pătrăuţi şi Dărmăneşti există un platou înierbat folosit ca păşune. Acum sunt delimitate cu gard ceva proprietăţi, atunci se putea pătrunde pe această păşune fără bătăi de cap. Singurul obstacolul era râpoasa vale seacă a unui pârâu cu curs intermitent. Partea dealului abruptă şi instabilă dinspre Dărmăneşti a fost împădurită cu salcâmi. Acolo se termină platoul.

2011 05 15 (Dragomirna-Patrauti-Darmanesti) 107 [Rezolutia desktop-ului]

2011 05 15 (Dragomirna-Patrauti-Darmanesti) 109 [Rezolutia desktop-ului]

De pe acest platou, cu altitudine peste media dealurilor din Podişul Sucevei, când văzduhul permite, se văd Obcinele, Rarăul şi Giumalăul. Dealul Mare din Costâna pare o simplă moviliţă. Prin binoclu înţelegem că nu e chiar aşa pitic. Ajunşi la partea dinspre nord-vest a platoului, în stânga, pe valea Sucevei, vedem: DN2, calea ferată Suceava – Cernăuţi, râul Suceava, Costâna cu dealul ei, podişul şi munţii. În faţă, pe valea Hatnuţei, afluent al Sucevei, sunt satele Dărmăneşti şi Măriţeia Mare, în ultimul e reşedinţa comunei. Pe aici îşi purta turmele încă înainte de apariţia statului medieval Moldova un anume Dârman. De la el provine numele aşezării. În perioada ocupaţiei austirece, satul a fost colonizat puternic cu ruteni şi numele i-a fost schimbat în Hatna. În ziua de azi sub 2% din populaţia comunei se declară de etnie ucraineană. Limba ucraineană se mai aude, dar din ce în ce mai rar. Încă nu am elucidat schema ocupanţilor de a aşeza ruteni doar pe malul stâng al Sucevei, pe celălalt fiind sate în mare parte curat româneşti. Faţă de celelalte două comune, în Dărmăneşti nu există ţigani şi asta se datorează depărtării de oraş şi de mânăstire.

2011 05 15 (Dragomirna-Patrauti-Darmanesti) 110 [Rezolutia desktop-ului]

2011 05 15 (Dragomirna-Patrauti-Darmanesti) 115 [Rezolutia desktop-ului]

2011 05 15 (Dragomirna-Patrauti-Darmanesti) 125 [Rezolutia desktop-ului]

2011 05 15 (Dragomirna-Patrauti-Darmanesti) 131 [Rezolutia desktop-ului]

Am ajuns la DN2 în dreptul intersecţiei cu drumul care duce în partea Dărmăneştilor de sub pădure. Câteva sute de metri mai la vale am trecut Hatnuţa şi am luat-o la stânga, pe drumul ce duce la Cacica şi Cajvana. În urma inundaţiilor puternice cauzate de ruperea digurilor unor iazuri aflate în amonte, albia pârâului a suferit modificări. A ras o bodegă semipărăsită de pe suprafaţa pământului, a mâlit o instalaţie de epurare şi s-a revărsat în partea satului dinspre gară, unde a distrus afaceri şi a avariat gospodării. În lipsa pazei permanente, magneţii au tăiat plasele unui gard aflat la drumul mare, de a rămas şocată comunitatea şi faptul a constituit ştire de presă locală. Aproape de gară am văzut pentru utima oară un personaj în jurul căruia s-au ţesut mai multe legende. E un tip care mergea aiurea zeci de km şi mătura şoseaua. Am auzit că ar fi fost omorât de un camion, ceva sigur nu cunosc, cert e că de atunci nu l-am mai întâlnit.

2011 05 15 (Dragomirna-Patrauti-Darmanesti) 135 [Rezolutia desktop-ului]

2011 05 15 (Dragomirna-Patrauti-Darmanesti) 145 [Rezolutia desktop-ului]

2011 05 15 (Dragomirna-Patrauti-Darmanesti) 147 [Rezolutia desktop-ului]

2011 05 15 (Dragomirna-Patrauti-Darmanesti) 159 [Rezolutia desktop-ului]

Din gara Dărmăneşti, născută Hatna în perioada ocupaţiei nemţeşti, am luat un personal către Suceava. Am făcut-o din nostalgie, pentru că ani la rând în copilăria mea paşii m-au purtat pe acolo. Despre întâlnirea după multă vreme cu acest loc am scris ceva mai devreme, însă mare parte din fotografii au fost făcute în această drumeţie.

Anunțuri

3 gânduri despre „Dragomirna – Pătrăuți

  1. Pingback: Probota – Dolheşti | Drumurile lui Spetcu

  2. Pingback: Risipirea mută a ultimelor rămăşiţe ale unei lumi dispărute | Drumurile lui Spetcu

  3. Pingback: Minunăţiile Ţării Haţegului (Domnu’ Nicu, ochii de sfinţi şi hoţul de pietre romane) | Drumurile lui Spetcu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s