Mândria Herţegovinei

25 04 2011. Saraievo. Nu foarte devreme, dar nici târziu, am coborât să mâncăm cât încăpea în fiecare, pentru că urma cea mai lungă zi a periplului balcanic. De data asta ne-am întâlnit chiar cu patronul stabilimentului, care ne-a felicitat pentru destinaţia aleasă şi ne-a spus că e cel mai frumos loc de pe pământ. În timpul liber se ocupa de federaţia bosniacă de popice şi ni s-a plâns că omologii lui de la Bucureşti nu prea ştiu limba engleză, ceea ce-l încurca teribil. Cum nu aveam cunoscuţi care să practice acest sport, nu l-am putut ajuta deloc. Când i-am mai zis şi de următorul obiectiv al zilei, ne-a descurajat, spunând că e prea departe şi nu merită.

Am coborât pe lângă aeroport şi ne-am înscris pe direcţia de deplasare sud-vest. Pe câţiva km drumul are patru benzi, câte două pe sens, separate de parapeţi. Igman-ul păduros şi Bielasniţa înzăpezit închid drumul şi-l îngustează până abia ajunge pentru două benzi. Pe munte vedem viaductele şi tunelele căii ferate, grav avariate în timpul războiului. Din loc în loc descoperim satele risipite pe coaste, schimbate la faţă de pomii în floare. Sunt sate musulmane. Se recunosc după minaret. Începusem să traversăm lanţul central al Alpilor Dinarici şi vremea minunată din aceea zi, ne-a recompensat cu nişte panorame uluitoare.

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 459 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 460 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 463 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 470 [1600x1200]

După urcuşuri şi tunele, începem o coborâre lungă către Koniţ, un orăşel aflat la 50 de km de Saraievo, plasat exact între masivele care alcătuiesc lanţul central al Alpilor Dinarici. Observăm culmile de peste 2500 de m ale Munţilor Preni. De fapt, până la Mostar, vom ocoli aceşti munţi pe valea Neretvei. Curând atingem şi firul acestei ape care se varsă în Marea Adriatică printr-o deltă îngustă străjuită de munţi sărăci în vegetaţie.

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 473 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 475 [1600x1200]

Neretva şi afluenţii săi formează o sumedenie de lacuri naturale şi artificiale. Cele din urmă sunt de dimensiuni uriaşe. Am făcut un popas scurt la Iablaniţa, ultimul orăşel în care apele turcoaz ale Neretvei se mai bucură de verdeaţa vegetaţiei abundente. Este şi locul unde vârfurile masivului Preni îşi arată siluetele cel mai provocator. De acum înainte vom uita de verde, dar turcoazul ne va obseda.

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 485 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 486 [1600x1200]

Pe câteva zeci de km parcurgem defileul Neretvei, săpat sute de metri în rocile calcaroase ale acestor munţi. Canioanele din Balcani sunt printre cele mai adânci şi spectaculoase de pe glob. Nu departe, în Muntenegru, se află al doilea ca adâncime din lume. Peisajul ruiniform începe să domine, iar vegetaţia se rezumă la licheni, muşchi şi copăcei pitici. Avem ca deschizător de drum un Aro al Armatei Române, cu treabă de menţinere a păcii prin Bosnia. Mulţi militari au profitat de aceste aşa zise misiuni de menţinere a păcii pentru a-şi îngroşa CV-urile. Sper că activitatea lor să fi fost mai serioasă decât cea a camarazilor olandezi din NATO, despre care se spune că a fost de-a dreptul ruşinoasă. După ce trecem şi de Muntele Velez, Mostarul ni se va arăta foarte repede. Pe marginea drumului observ că indicatoarele în chirilică sunt mâzgălite, ceea ce înseamnă că ajungem într-o zonă locuită de musulmani şi croaţi.

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 496 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 498 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 504 [1600x1200]

Intrasem în ceea ce s-a numit cândva Herţegovina. Un supus al regilor Bosniei, cu o sete de putere mai mare, a ajuns la o oarecare autonomie. Printre multele titluri pe care le avea, se număra şi cel de Herţog (un fel de duce) al Sfântului Sava. Posesiunile sale au fost numite ulterior Herţegovina. În 1482 au venit turcii, care au păstrat denumirea şi au organizat acel teritoriu după regulile lor şi distinct administrativ faţă de restul Bosniei. După luptele dintre turci şi republicile italiene cu cetăţi la Adriatica, Herţegovina a câştigat două ieşiri la mare. Când au apărut austriecii, Herţegovina avea graniţele din harta de mai jos. Între timp, o bucată cu o ieşire la mare a ajuns la Muntenegru prin grija tovarăşului Tito şi acum există un conflict diplomatic puternic între statele independente Bosnia-Herţegovina şi Muntenegru pe această a doua ieşire la mare, iar restul este împărţit frăţeşte între federaţia musulmano-croată şi republica sârbilor.

Herzegovina

La Saraievo a fost distracţie pe lângă ce a fost la Mostar. Aici sârbii erau pe un munte, musulmanii la mijloc şi croaţii pe celălalt munte. Nu a rămas piatră pe piatră. Trăgea fiecare în cine apuca şi măcelul a fost total. Urmele se văd la orice pas, mai ales la marginile oraşului. Partea veche e refăcută total pentru că atrage turiştii de peste tot ca un magnet.

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 508 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 509 [1600x1200]

Valea Neretvei, începând cu Mostar şi până la ieşire din ţară, e locul din B-H unde se cultivă măslinii. Altceva nici nu creşte. Munţii sunt pietroşi, iar vegetaţia ce-i acoperă una destul de firavă. Printre hoteluri şi case de vacanţă cu arhitectură de insipiraţie orientală şi supărător de uniformă, de-a lungul unui firicel de apă, ne-am strecurat observând minarete zvelte şi turnuri cu cruce care domimă acea vale mustind de turişti.

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 512 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 514 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 516 [1600x1200]

Lăsându-ne ademeniţi de nişte vânzători de nimicuri pe euro, am picat exact în dreapta Podului Vechi. Aici e justificată întrebarea: Ce a fost prima dată, oraşul sau podul? Având în vedere că numele oraşului în traducere liberă se tălmăceşte Străjerii podului, logica spune că podul. A fost podul, dar nu acesta, ci unul de lemn. Acesta a fost ridicat de turci în a doua jumătate a secolului XVI şi nu lipseşte din niciun material de prezentare a Bosniei-Herţegovina. Însuşi sultanul Soliman Magnificul, după ce a jefuit Suceava şi i-a furat din mormântul de la Putna sabia lui Ştefan cel Mare, l-a însărcinat pe Mimar Hayruddin, un mare meşter al lumii otomane, să ridice un pod de piatră la Mostar. Toată treaba a durat a durat 9 ani, din 1557 până în 1566 şi a fost cea mai amplă lucrare a epocii sale. Podul a rezistat 427 de ani, adică până în 1993, când croaţii au zis că e înţelept să tragă cu artileria în el. Au mai trecut 10 ani şi în 2003 a fost terminat actualul pod, care este o copie fidelă a celui medieval. Mostar este al cincilea oraş al B-H şi cu câteva sate din jur trece de 100 de mii de locuitori.

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 520 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 524 [1600x1200]

În turnul de pe malul drept este amenajat un muzeu al podului cu fotografii, date şi filme despre construcţie, istorie, distrugere şi reconstrucţie. Din turn se iese pe un fel de balcon, de unde poţi vedea mare parte a oraşului şi podul de sus.

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 530 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 531 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 532 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 533 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 535 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 540 [1600x1200]

Dincolo de pod este un tradiţional bazar. De aici mi-am luat cu o monedă de 2 euro singurul suvenir al aventurii balcanice, un magnet de frigider cu conturul hărţii B-H, pe care este desenat Podul Vechi. Oferta era foarte bogată, dar categoria cea mai întâlnită era dictatori. Tovarăşul Tito, Hitler şi Sadam se băteau cu chipiurile militare de tot soiul de miliţieni, rebeli şi paramilitari să ia ochii turiştilor, în ale căror ţări nu vor găsi niciodată la vânzare asemenea porcării.

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 548 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 547 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 549 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 550 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 551 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 554 [1600x1200]

Cel mai aglomerat loc nu era bazarul, ci o terasă de unde podul se putea admira în toată splendoarea lui. Bătaie mare pentru ocuparea unei poziţii în care să apari în poză doar tu şi podul pe fundal. Pentru că eram nemulţumiţi de aglomeraţie, am dat iama în curtea unei moschei, ocolite de turiştii mânaţi de la spate ca oile. Abia din această curte am putut admira podul şi strania culoare turcoaz a Neretvei. Deci ăsta era cel mai frumos loc din lume, cum ne zicea gazda noastră din Saraievo. Uşor ne-am strecurat spre partea modernă a oraşului, unde urmele războiului aşteaptă să fie îndepărtate. Se pare că nu e mare grabă.

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 560 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 562 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 568 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 581 [1600x1200]

Am traversat Neretva înapoi, de data asta pe un pod lipsit de celebritate şi neimortalizat de turişti. Am văzut că croaţii catolici au cel mai înalt turn din oraş, adică sunt cel mai aproape de Cel de Sus şi ca să nu existe vreun dubiu, au înfipt şi ditamai crucioiul pe muntele din partea lor. Această practică de marcare a teritoriului a devenit o manie şi e deja deranjantă pe tot cuprinsul B-H din cauza cvasi-permanentizării ei.

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 582 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 583 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 584 [1600x1200]

Sunt multe clădiri de mari dimensiuni avariate şi părăsite. Se întâmplă destul de des la Mostar, ca din trei clădiri grupate, două să fie renovate recent, iar una abia de mai stă în picioare. Cea mai frumoasă construcţie a oraşului, după Podul Vechi, desigur, acum refăcută, este Gimnaziul. Ca la Cernăuţi, şi la Mostar austriecii au lucrat cu un arhitect ceh, pe care l-au însărcinat să născocească un stil arhitectonic islamic european, care să nu aibă nimic de-a face cu turcii. Atunci cehul s-a inspirat de la andaluzi şi a realizat bijuteria de mai jos. Nu degeaba spaţiul din faţa edificiului se numeşte Piaţa Spaniei.

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 586 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 587 [1600x1200]

Satisfăcuţi de ce văzuserăm, am pornit în direcţia de deplasare sud-vest, îmbrăţişată încă de dimineaţă. Când ne era lumea mai dragă şi cheful de discuţii mai aprins, a început să bocăne ceva pe sub maşină. La viteză mare bătea mai puternic, dacă aveam sub 50 la oră, abia sesizam. Ce să fie? Exact sub zidurile oraşului medieval Pociteli, întins pe coasta muntelui, am oprit să inspectăm maşina. În timp ce ceilalţi se uitau pe dedesubt, eu admiram minunea, fără să fi ştiut ce era, pentru că nu-mi făcusem temele decât pentru Mostar şi Dubrovnik.

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 591 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 595 [1600x1200]

Aici se sfârşesc minaretele şi până la graniţă avem numai sate croate, iar frontiera trece aiurea prin mijlocul unei localităţi, în care rudele se pot vizita numai cu pașaportul de când Croaţia a intrat în UE.

Anunțuri

7 gânduri despre „Mândria Herţegovinei

  1. Va mai fi? Ca de obicei, într-o lume europeană influențele musulmane sar în evidență. O chestie…cât o fi de catolic turnul croaților, tot de sorginte musulmană pare. La o adică, urgent crucea poate fi înlocuită…

  2. Pingback: Vrei să vezi ceva frumos? Mergi la Dubrovnik | Drumurile lui Spetcu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s