Sarajevo grade moj

24 04 2011. Saraievo. Am tras la hostelul Gonzo, unde am primit o cameră cu trei paturi. 50 de euro de căciulă pe trei nopţi cu mic dejun inclus. Mai mult decât rezonabil. Era trecut de ora 9 când m-am trezit şi am mers la geam din reflex. Prima imagine a fost cea a unei case ciuruite însoţită de pomi în floare. Unele urme ale asediului capitalei Bosniei nu se vor şterge niciodată. Luptele au început la 06 04 1992, dată la care noul stat urma să-şi declare independenţa faţă de Iugoslavia. Între aprilie 1992 și noiembrie 1995, Radovan Karadzic, având în subordine militari şi paramilitari, a aplicat o strategie militară bazată pe lunetiști și bombardamente pentru a ucide, mutila, răni și teroriza locuitorii oraşului. Mii de civili au căzut victime acestei acţiuni militare. Asediul a fost început de către Armata Populară Iugoslavă și continuat de către Armata Republicii Srpska. Cu o durată de  3 ani şi 10 luni, este considerat cel mai lung asediu din istoria modernă a războaielor şi s-a încheiat abia după intervenţia trupelor NATO.

DSCN3798 [1600x1200]

Ştiam că avem de umblat mult pe jos şi asta era bine, după atâtea ore petrecute în tren şi în maşină. Acea zi ne-am rezervat-o exclusiv descoperirii oraşului despre care auzeam atât de des la Actualităţi în copilărie. Am mâncat cât a intrat, pentru că până seara nu intenţionam să mai poposim pe undeva. Ceilalți clienţi plecaseră şi era liber în sala de mese. În timp ce mâncam ne uitam la un televizor, la care vedeam un concert al unui tip ce părea un fel de manelist, dar avea o voce minunată şi umpluse o sală de câteva zeci de mii de oameni. Am rămas uimit. Mai târziu aveam să aflu că respectivul este Halid Beslic şi e cel mai reprezentativ cântăreţ al musulmanilor din Bosnia. Titlul postării l-am împrumut după un cântec de-al său. Este respectat mai ales că s-a implicat în strângerea de fonduri pentru refacerea ţării după război. Mai jos aveți cel mai cunoscut cântec al său.

Gazda ne-a dotat cu două hărţi, una a Bosniei-Herţegovina şi cealaltă a capitalei Saraievo. Cea de-a doua avea să ne ajute cel mai mult în acea zi. Orașul are o arie urbană de 142.5 km² şi măsoară 16 km lungime şi 9 km lăţime. Din punct de vedere al suprafeței putem face o comparaţie aproximativă cu oraşele româneşti: Cluj Napoca (179,5 km²), Cernăuţi (153 km²), Constanţa (124,89 km²), însă, datorită reliefului, populaţia e mult mai concentrată. În 1992, Saraievo avea o populaţie de 527.049  locuitori, iar în prezent aceasta oscilează în jurul a 400 de mii de locuitori. Acum peste 80 de procente din populaţia oraşului este reprezentată de musulmani. Hostelul nostru se află undeva în sud-vestul oraşului, într-o zonă cu case şi blocuri comuniste, la limita cu noile construcţii capitaliste cu multe etaje şi nu departe de aeroport. Am ieşit la firul apei pe care urma să-l luăm ca reper în preumblarea noastră, exact în dreptul unei moschei noi, de dimensiuni mari, botezată de mine mai în glumă mai în serios, Moscheea mântuirii neamului.

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 193 [1600x1200]

Saraievo este situat în mijlocul Alpilor Dinarici, exact la limita dintre lanțul central şi lanțul estic. Este înconjurat de munţi împăduriţi și cinci vârfuri se remarcă. Cel mai înalt este Trescaviţa (2088 m), urmează Bielaniţa (2067 m), Iahorina (1913 m), Trebeviţ (1627 m) și Igman (1502 m). Ultimii patru poartă și numele de Munții Olimpici, deoarece aici au fost organizate, în 1984, Jocurile Olimpice de Iarnă. În medie, Saraievo este situat la 500 m peste nivelul mării. Râul Miliaţca este axul aşezării, curge dinspre est către vest şi la marginea oraşului se varsă în râul Bosna. Noi am luat-o la deal către est.

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 194 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 195 [1600x1200]

Nicio unitate militară sârbă nu a pătruns în oraş pe perioada asediului, exceptând zonele pe care le stăpânea de la bun început. Acesta a fost şi principalul motiv pentru care asediul a durat atât de mult timp. Armatele sârbe au înconjurat oraşul şi au aşteptat ca locuitorii săi să se predea de bună voie, evitându-se astfel o intervenţie armată. Rolul lunetiştilor a fost de fapt să protejeze punctele cheie controlate de sârbi, care erau supuse zilnic atacurilor musulmanilor bosniaci în vederea cuceririi lor. În timpul asediului, locuitorii orașului au fost complet izolați de lumea exterioară, iar principalele canale de comunicare sau aprovizionare cu alimente, medicamente, chiar și energie electrică au fost tăiate. Singura posibilitate de comunicare rămasă era în zona aeroportului, zonă controlată după începerea războiului de forțele ONU.

Cum bosniacii treceau prin aeroport în cursul nopții, riscând destul de mult, la 01 03 1993 a început contrucția unui tunel pe sub aeroport, care să lege orașul asediat (cartierul Dobrinia) de cea mai apropiată localitate, din afara orașului, controlată de bosniaci şi anume Butmir. Tunelul a fost săpat de armata bosniacă și finalizat în 4 luni și 4 zile, săpăturile făcându-se din ambele părți până s-au întâlnit la mijloc. Lungimea tunelului a fost de 800 m, înălțimea de 1,60 m și lățimea de 1 m. Pe parcurs a fost modernizat, in sensul că s-a introdus lumină (inclusiv până în Saraievo) și au existat și șine pentru transportarea diferitelor materiale cu vagoneți. O parte a populaţiei a ales ca prin acest tunel sa fuga de conflict şi să se refugieze în zonele din sud-vestul Bosniei, controlate de trupele ONU. Majoritatea cetăţenilor a preferat să lupte cu arma în mână până la capăt pentru fiecare bucăţică de oraş.

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 196 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 202 [1600x1200]

Plimbarea prin Saraievo a semănat cu o întoarcere în timp în istoria oraşului. De la vest către est, pe parcursul a câţiva km, treci dintr-o epocă în alta. Deja ne aflam în Iugoslavia lui Tito. Am lăsat în urmă blocurile ciuruite, cu care ne obișnuisem şi am intrat puţin în cotidian. Era duminică şi prima zi de Paşti. Nu prea interesa pe nimeni treaba asta, eram într-un oraş musulman. În multe locuri, printre blocuri, vedeam oameni jucând un joc cu bile. Mai văzusem ceva similar în Jandarmii lui De Funes. Nu mi-am bătut capul să înţeleg ce fac acei oameni, oraşul avea multe alte lucruri mai interesante de arătat.

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 203 [1600x1200]

Toţi am auzit de Goran Bregovic. E tare. Cântă şi pe la noi de câteva ori pe an. E un zeu al folclorului din Balcani şi excelează în muzica ţigănească. Ce trebuie să aflaţi din acest text e că Bregovic, născut şi crescut la Saraievo, a fondat aici cea mai populară trupă rock a Iugoslaviei, botezată Bijelo Dugme. Avea alături un croat la voce şi vreo doi musulmani la instrumente, el fiind sârb. Mai târziu s-a înhăitat cu Kusturica şi s-a băgat tare pe ţigănie şi nu s-a oprit cu muzica de film decât la Hollywood. Lui Kusturica îi voi dedica ultimul episod al aventurii mele balcanice. Să ascultăm Bijelo Dugme, cu Zelijko Bebek la voce. Sve Ce To, Mila Moja Prekriti Ruzmarin, Snjegovi I Sas e o piesă din topul 10 personal şi o consider punctul culminant al genialităţii lui Bregovic. După destrămarea Iugoslaviei, rareori trupa a mai cântat în formula originală.

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 209 [1600x1200]

În imaginea de mai jos vedeţi ambasada Statelor Unite ale Americii. E locul unde americanii şi-au înfipt pentru prima dată steagul în Balcani. Arată ca o bază militară. Suciu şi Jax s-au apucat să facă poze din poziţii expuse şi imediat au fost luaţi la rost de un paznic care le-a cerut să şteargă imediat fotografiile. Din această clădire s-au condus multe mârşăvii în Balcani şi nu mă refer la trafic de droguri şi carne vie, ocupaţia predilectă a forțelor NATO din Bosnia şi Kosovo pe felie cu albanezii pe care i-aţi văzut în seria Taken.

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 217 [1600x1200]

Obiective strategice principale precum Parlamentul, Guvernul şi Turnurile Gemene au fost lovite de mortiere încă din primele zile ale asediului. Vă amintiţi imaginile din postarea precedentă. Turnul răsucit Avaz a fost ridicat între 2006 şi 2008, astfel nu a văzut niciuna din grozăviile asediului. Clădirile Parlamentului şi Guvernului au fost refăcute cu ajutor norvegian. Nu te dau pe spate, dar sunt simboluri ale oraşului.

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 218 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 221 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 240 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 226 [1600x1200]

Bosnia 086 [1600x1200]

În apropierea Guvernului, se află două obiective importante, Muzeul Naţional al Bosniei şi Herțegovinei şi Biserica Sf. Iosif. Nu aveam timp de vizitat muzee şi nu am intrat în acesta, dar am observat în faţă expuse mai multe pietre funerare ciudate, de dimensiuni mari şi cu sculpturi, datând din perioada medievală, dinaintea ocupației otomane. Aceste pietre sunt răspândite aproape exclusiv pe teritoriul Bosniei de astăzi şi foarte puţin în ţările vecine şi aparţin patrimoniului UNESCO. Sunt comune ortodocșilor şi catolicilor şi încă sunt un mister, deoarece istoricii nu s-au pus de acord de unde provin, de la bogumili sau de la un ordin al catolicilor. Cert e că tradiţia acestor pietre funerare s-a încheiat odată cu venirea turcilor, care au islamizat mare parte din populaţia fostului stat medieval Bosnia. Biserica Sf. Iosif este una catolică şi datează din perioada interbelică, atunci când Iugoslavia era regat şi în Saraievo aveau loc unii de alţii: musulmanii, catolicii, ortodocşii şi mozaicii, iar supranumele de Ierusalimul Europei ajunsese a doua denumire a oraşului din Alpii Dinarici. Cu această biserică înaintăm în perioada interbelică o Saraievo-ului.

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 222 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 238 [1600x1200]

În Saraievo transportul în comun se face cu tramvaie, troleibuze, autobuze şi microbuze. Liniile de tramvai sunt amplasate pe bulevardul principal şi urmează cursul râului. Rar intră pe alte străzi. Nu am folosit deloc transportul în comun, a fost o zi dedicată exclusiv mersului pe jos.

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 410 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 242 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 254 [1600x1200]

Între zona clădirilor înalte din sticlă şi oraşul vechi turcesc, se află partea urbei în care se găsesc concentrate sediile instituţiilor statului. Sunt amplasate în clădiri din perioada interbelică iugoslavă sau din perioada Imperiului Austro – Ungar, întins până aici într-o ultimă încordare de muşchi care, după cum ne-a arătat istoria, avea să-i aducă sfârşitul. Mai jos, în ultimele două fotografii, vedeţi sediile preşedinţiei şi băncii centrale.

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 250 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 255 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 265 [1600x1200]

În Parcul mare al capitalei statului eşuat, se află mai multe monumente care amintesc de asediu. Din loc în loc, pe jos, se găsesc picături de vopsea roşie care doresc să arate că pe acolo s-a vărsat sânge nevinovat. Copiii decedaţi în perioada asediului au un monument dedicat lor. Timid încep să se arate urmele perioadei otomane, când religia islamică a fost îmbrăţişată mai mult sau mai puţin forţat de aceşti slavi sudici. Lângă parc e un mol foarte mare. Am mers să schimbăm ceva bani. Pe teritoriul Bosniei-Herţegovina circulă moneda cu nume artificial marca convertibilă. Atunci 1 euro era 2 mărci convertibile.

DSCN3894 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 257 [1600x1200]

Din 1878 de facto şi abia din 1908 de iure, Bosnia a făcut parte din Imperiul Austro – Ungar. Plimbarea noastră intră pentru câteva străzi în acea perioada. Totuşi, focul care arde în memoria partizanilor care i-au învins pe fascişti, un lăutar de stradă şi inscripţia unui centru cultural islamic aflat sub îngrijirea ambasadei Iranului, ne arată că doar clădirile au mai rămas din vremelnica ocupaţie a bandiţilor cu pretenţii de nobili de la Viena.

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 267 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 266 [1600x1200]

Bosnia 096 [1600x1200]

În 1894, nemţii au construit o piaţă unde să se facă tot felul de negustorii şi au botezat-o Markthalle fur Sarajevo. Slavii i-au spus Markele şi aşa a rămas. Acum este un important obiectiv al oraşului şi a căpătat o uriaşă greutate simbolică, după ce a fost scena a două masacre comise în timpul asediului. Au fost două atacuri cu mortiere de 120 mm îndreptate împotriva civililor. Primul masacru a avut loc pe data de 05 02 1994, când 68 de persoane au fost ucise și 144 ranite, iar al doilea pe 28 08 1995 cu 38 de persoane ucise și 75 rănite. Dupa ce a avut loc primul masacru, ca răspuns, NATO a impus temporar o zonă de excludere de 20 de kilometri în jurul orașului, acţiune care a condus la scăderea atacurilor. După al doilea masacru, NATO a lansat lovituri aeriene împotriva forțelor sârbe bosniace, punând astfel capăt asediului. Deși sârbii au fost îndelung acuzaţi pentru aceste acţiuni barbare, unii oficiali internaționali au afirmat că guvernul bosniac a avut cel mai mult de câștigat de pe urma lor. Ei susțin că armata bosniacă şi-a bombardat propriul popor pentru a acumula simpatie în Occident și a atrage NATO în războiul impotriva sârbilor.

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 275 [1600x1200]

Inima porţiunii austriece este catedrala terminată în 1889. E cea mai mare de pe tot cuprinsul Bosniei. La Saraievo se vede foarte bine lipsa spaţiului, astfel că străzile sunt mai înguste decât în alte oraşe unde Imperiul a ridicat clădiri. Din faţa catedralei porneşte pietonalul Strossmayer, bucşit cu terase arhiaglomerate. Centrul e în mare parte renovat, nici urme de gloanţe nu mai vezi, dar se mai găseşte câte un schelet de clădire, rămas nu ştiu din ce motive, care să-ţi amintească de ororile petrecute acum mai puţin de două decenii.

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 280 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 284 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 288 [1600x1200]

Sar peste oraşul vechi turcesc, căruia i-am dedicat spaţiu mai spre finalul postării şi ne mutăm către extremitatea estică a oraşului propriu zis. Zona metropolitană e mai mare şi cuprinde câteva suburbii şi localităţi care sunt sub administraţia Republicii Srpska. Ele poartă denumirea de Estul Saraievo-ului sau Saraievo-ul sârbesc. În Evul Mediu bosniac se vorbeşte despre o legendară localitate Vrhbosna, care s-ar fi aflat pe actualul teritoriu al oraşului Saraievo. Unde a fost exact, nu se ştie, istoricii nu s-au pus încă de acord. Pe la jumătatea secolului XV, adică pe timpul lui Ştefan cel Mare, turcii au cucerit teritoriul Bosniei şi au ridicat aici un palat, o baie, o piaţă şi încă vreo câteva clădiri administrative. Numele actual al oraşului se trage de la acel palat, pe turceşte sarai. 3 veacuri i-au călărit turcii pe bosniaci, apoi austriecii încă jumătate de secol. Acea fortăreaţă de pe deal e o rămăşiţă a sistemului de apărare al oraşului. Aveam să ajungem şi acolo, mai mult dintr-o întâmplare, dar în altă zi. În a doua fotografie se vede unul dintre digurile care reglează debitul râului Miliaţca şi sus e sediul unei foste cazarme militare. De jos arată bine, vom vedea în ultimul episod al serialului balcanic cum arată de sus.

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 313 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 318 [1600x1200]

Saraievo are multe şi frumoase poduri, cu nume care mai de care mai bizare. Cel mai celebru e Podul Latin. E cel din a doua fotografie. E celebru pentru că în zona unde se văd acele umbrele roşii, în iunie 1914, a fost asasinat, în urma unor grave neglijenţe ale poliţiei imperiale, arhiducele Franz Ferdinand, moştenitorul tronului de la Viena, de către un naţionalist sârb, Gavrilo Princip, care dorea unirea Bosniei cu Serbia. Pe perioada Iugoslaviei, podul a purtat numele asasinului. Imediat după această crimă a început Primul Război Mondial, în urma căruia imperiile s-au făcut flenduri şi statele naţionale au învins, dar pacea nu a durat nici măcar două decenii. În semn de preţuire pentru arhiducele dispărut dramatic, o trupă de rock bleg i-a împrumutat numele. Saraievo e foarte popular printre turiştii turci şi am întâlnit câteva grupuri, ai căror membri se diferenţiau puternic faţă de localnici. Femeile din Saraievo NU umblă cu ţolu’ în cap. Ce vedeţi în fotografie este un transport de turişti turci, foarte bogat în baticoase, probabil venit de undeva de la est de Ankara, că în Turcia europeană baticul e desuet. Să vedem ce idei mai are Erdogan, că s-ar putea să revină în forţă.

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 322 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 326 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 333 [1600x1200]

Mileaţca, apa care străbate Saraievo, a fost cântată de artişti în fel şi chip. Şi la această categorie, Halid Beslic este cu câteva clase peste toţi ceilalţi.

Pe distanţa de un km, în aval de Podul Latin, de o parte şi de alta a râului, te întovărăşesc clădiri care din care mai frumoase, cochete şi respectând în mare un standard de înălţime. În general obiective laice cu excepţia unei sinagogi. Sunt instituţii de învăţământ, ministere, poşta, hoteluri ori simple clădiri cu apartamente de locuit. Curăţenia apei şi a străduţelor ce o însoţesc ne arată un grad de civilizaţie care pentru oraşele româneşti este încă un deziderat.

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 332 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 337 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 338 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 339 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 342 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 356 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 357 [1600x1200]

Când am dat de blocurile lui Tito ni s-a tăiat pofta de plimbare pe malurile râului şi prin parcul din zona primăriei ne-am întors în centrul vechi pe alte străduţe.

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 362 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 372 [1600x1200]

Zona turcească a oraşului, cuprinsă între cea austriacă şi baza muntelui care închide valea râului înspre est, se numeşte Başcarşia şi adună cea mai mare parte a vestigiilor otomane care s-au păstrat până în zilele noastre. Trecerea de la stilul arhitectonic austriac la cel otoman e foarte abruptă şi imediat te trezeşti într-o altă lume. Mai întâi dai de o moschee cu cimitir istoric între terasele capitaliste, apoi eşti supt de fluxul de oameni într-un bazar oriental în care găseşti pânze de toate neamurile şi miroase a carne de oaie. Moscheea Ferhadia este construită undeva în secolul XVI de guvernatorul local impus de turci, ales dintr-o familie de slavi care a îmbrăţişat islamul. La monumentele funerare musulmane mi-a stârnit curiozitatea încă de când am avut ocazia să le văd pe viu prima dată, faptul că în funcţie de ce rol social a avut defunctul, un accesoriu specific se aşează în vârful stâlpului de la cap. Am mai observat că localnicele care veneau la moschee, scoteau din geantă un fel de basma transparentă şi şi-o aşezau pe cap, cam cum fac unele credincioase ortodoxe care se poartă cu capul descoperit în societate.

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 294 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 293 [1600x1200]

În afară de moschei, se găsesc tot felul de hanuri, taverne, restaurnate, băi, biblioteci şi alte clădiri vechi, care acum sunt muzee. Din loc în loc se văd ruine. Există şi o biserică ortodoxă veche şi o sinagogă, dar le-am ratat. Din puzderia de moschei şi geamii, cea mai importantă, considerată inima Bosniei musulmane, este cea a lui Gazi Hrusev bei. E datată 1531 şi asta o face un fel de certificat de naştere al oraşului Saraievo, iar cel care a ridicat-o poartă supranumele de patron al aşezării. Se vede în câteva poze mai jos, obturată fiind de dughene. Turnul cu ceas, înalt de 30 de metri, otomanii aveau obsesia timpului şi instalau astfel de turnuri prin aşezările principale, face parte din ansamblul lăcaşului de cult.

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 287 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 384 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 389 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 312 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 391 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 392 [1600x1200]

În bazarul din zona turcă, printre tot felul de treburi mai mult sau puţin utile, de multe ori şi printre mesele ocupate în procent mare de turişti şi localnici, foarte populare erau două tablouri: Căderea Iugoslaviei 1991 – 1999 şi Asediul oraşului Saraievo 1992 – 1995.

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 302 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 382 [1600x1200]

O moschee veche, aflată la o oarecare depărtare de zona Başcarşia, este cea a fostului paşă Sofu Hadim Ali. Ridicată la 1560, în timpurile noastre o găsim între preşedinţie şi primărie, pe bulevardul care duce de la sala Skenderia către sala Zetra, despre care voi vorbi când ajung la partea olimpică a Saraievo-ului.

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 376 [1600x1200]

La capitolul cântatul Saraievo-ului, Halid Beslic este întrecut numai de Kemal Monteno, pentru care oraşul este iubirea lui. Săracul s-a prăpădit, vorba lui Vadim, acum câteva săptămâni, însă au rămas multe câtece frumoase după el.

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 416 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 404 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 379 [1600x1200]

În apropierea catedralei catolice, cu spatele la pietonalul Strossmayer, găsim catedrala ortodoxă sârbă. Aduce mai mult cu bisericile din Voivodina decât cu cele de la sud de Sava. În piaţa din faţa ei, oamenii joacă ceva mai inteligent decât acel joc cu bile.

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 406 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 409 [1600x1200]

Cea mai importantă intersecţie a oraşului este în zona podului Skenderia. Peste apă este complexul cu acelaşi nume, unde a fost găzduită presa sportivă pe perioada Jocurilor Olimpice de Iarnă ediţia 1984. De aici porneşte un bulevard către nord, care desparte centrul administrativ, cu guvernul, parlamentul şi blocurile de sticlă şi oţel, de centrul vechi cu clădirile interbelice, austriece şi turceşti. Urmăm acest bulevard care la un moment dat trece pe lângă nişte monştri din beton cu rol de locuinţe. Ne atrag atenţia nişte funiculare cu care se urcă pe coasta muntelui până la scările de bloc. Încercăm să ne dăm şi noi cu un astfel de funicular, însă liftierul ne opreşte, pe motiv că nu suntem locatari în monştri ăia.

Nu dorim să-l mituim şi mergem mai departe până la sala Zetra, unde s-au desfăşurat întrecerile de patinaj artistic şi hochei pe gheaţă. A fost distrusă în mare parte la asediu. După refacere a fost botezată Juan Antonio Samaranch, în semn de preţuire pentru fostul şef al CIO. Lângă sală e stadionul care a găzduit festivitatea de deschidere a Olimpiadei de Iarnă 1984. Cercurile olimpice şi simbolul ediţiei iugoslave amintesc de acel eveniment. Mare parte a infrastructurii sportive din munţii din apropiere a fost folosită ca tabără de antrenament de către sârbii bosniaci în timpul asediului. Praful s-a ales de toate investiţiile, mai puţin de sala în care în 1984 a cântat Elton John, în 1990 Motorhead şi Scorpions, iar în 2010 Inna.

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 419 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 433 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 435 [1600x1200]

În această parte a oraşului sunt aşezate destul de compact cele mai întinse cimitire ale capitalei Bosniei-Herţegovina. Între ele se distinge cel în care sunt îngropaţi aşa numiţii martiri, în fapt victimile asediului oraşului. Înţelegem că soarele cam apune şi suntem destul de departe de locul unde eram cazaţi. O luăm din loc şi către centru, pe peretele unei clădiri, descifrăm un îndemn la neuitare a ce s-a petrecut la Srebreniţa.

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 436 [1600x1200]

Bosnia 125 [1600x1200]

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 411 [1600x1200]

Citisem înainte că Saraievo e una dintre capitalele europene liniştite şi cu infracţionalitate mică. Nu rişti pe stradă să te tâlhărească nimeni noaptea. Bazându-ne pe statisticile oficiale, am luat-o încrezători către paturile care ne aşteptau. Pe bulevardul principal, în zona ambasadei americane, unde e şi cel mai mare campus universitar din oraş, ne-am făcut aprovizionarea de la un supermarket. În întuneric am dat peste o biserică ortodoxă sârbă, cu arhitectură bizantină, specifică Serbiei de la sud de Sava şi Dunăre.

2011 04 23-26 (Novi Sad - Sarajevo - Mostar - Dubrovnik) 453 [1600x1200]

Nu am zăbovit cu pălăvrăgeala, pentru că urma o zi teribil de solicitantă şi aveam nevoie de odihnă mai mult ca de orice.

Anunțuri

5 gânduri despre „Sarajevo grade moj

  1. Impresionant reportajul tau. Ce am remarcat: un oras extraordinar de frumos, o lume buna, destul de linistit, in refacere. Daca intrebi pe cineva de la noi, ce parere are despre Sarajevo, ori o sa iti zica ca e locul unde a fost razboi, locul unde sa nu te duci ca te omoara aia sau ca e vai de mama lor. Mie imi place ce am vazut.
    Apoi…am citit reportajul tau, ascultand cantecele acestor „eroi nationali”. Pentru mine, cu toate ca nu e genul meu, a fost o muzica excelenta. L-am asemuit cumva fortat pe celebrul cantaret, care a umplut o sala intreaga cu…Tinu Veresesan…:) Serios!
    De ce sustii ca e un stat esuat?
    Multumesc!

    • Din cauza faptului că statul aşa cum este el divizat, nu are nicio şansă să fie funcţional. Tensiuni există, iar foarte important va fi rezultatul recensământului care tot întârzie. Acesta va demonstra divizarea definitivă. Problema e că dacă sârbii iau R. Srpska şi o duc la Serbia, croaţii ar vrea şi ei să ducă la Croaţia teritoriile locuite de ei, astfel ar rămâne Saraievo cu câteva localităţi în jurul său. Visul că în UE vor dispărea graniţele e utopic. Dacă UE a rezolvat problema războaielor în vestul Europei, în Balcani nu va funcţiona şi am văzut cazul Kosovo. Apropo de cântăreţi, foarte mulţi manelişti de-ai noştri fură efectiv cele mai bune cântece din spaţiul iugoslav şi le oferă o interpretare originală, dar linia melodică o păstrează.

  2. Pingback: Distracția de la granița sârbo-bosniacă | Drumurile lui Spetcu

  3. Pingback: Salut, bătrâne Tomis! (Sudul litoralului românesc cu nisipurile şi pietrele sale) | Drumurile lui Spetcu

  4. Ce bine ati spus „bandiţilor cu pretenţii de nobili de la Viena”! Peste tot pe unde s-au dus si au ocupat, au furat cât au putut.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s