Dealul Mare din Costâna

 Partea mea cea-ntâi din lume

Fost-un deal c-o verde culme

Și-un botei frumos de oi

Zile dulci fără nevoi […]

VASILE BUMBAC

Partea și norocul meu, 1881, Cernăuți

08 11 2014. Sărbătoare creştină importantă şi zi de toamnă minunată. Conjunctura perfectă pentru o plimbare de câteva ore prin împrejurimile satului Costâna, mai ales că isteria campaniei electorale devenise insuportabilă. Despre sat voi scrie altă dată, acum mă voi referi la Dealul Mare (424 m), forma de relief care, de-a lungu vremii, a impresionat şi fascinat locuitorii aşezării. Celor care vin de pe valea Soloneţului şi vor să scurteze drumul spre Suceava, li se arată un deal impozant, pe care mai apoi îl ocolesc pe un traseu cu numeroase serpentine, printre case şi prin codru. Vor şti că l-au depăşit, atunci când vor ieşi din pădure şi vor vedea, în depărtare, ca-n palmă, tot municipiul Suceava, întins de o parte şi de cealaltă a râului Suceava, iar în dreapta, mai semeţ, mai înalt şi în vârf cu pilonul de 200 de m pe care stau o grămadă de antene, dealul Teişoara (528 m).

Dealul Mare este cel mai înalt loc despădurit din jurul satului, iar în zilele cu văzduh clar se pot vedea localităţile din jur, valea Sucevei şi munţii. Cu speranţa că ceaţa se va ridica, am luat şi binoclul. Am făcut o buclă prin pădure, pentru că iubesc pur şi simplu copacii dezgoliţi şi mirosul frunzelor moarte proaspăt căzute. În ultimii 10 ani s-a tăiat ca la balamuc din această pădure. Cu ajutorul programelor care oferă imagini din satelit, se pot vedea foarte clar ariile care au fost complet tăiate. În general se reîmpădureşte, însă farmecul plimbarii se duce naibii. Strategia utilizată cel mai des de tăietorii de lemne este rărirea copacilor, astfel sunt multe locuri unde pădurea a ajuns supărător de rară. Nu este cazul fotografiei de mai jos, pentru că e făcută într-o zonă cu pădure tânără.

2014 11 08 (Costana) 002 [1600x1200]

Am ieşit pe o cărăruie în capătul sudic al zonei despădurite. În depărtare se observă un peisaj specific Podişului Sucevei, cu dealuri domoale pe o parte şi abrupte pe cealaltă parte, despărţite de văi paralele. Satul Costâna este întins pe văile păraielor Ilişeşti şi Stârlivăţ. Cel din urmă se varsă în cel dintâi şi apoi, tot pe teritoriul satului, apele lor ajung în Suceava. În prim plan se vede cea mai nouă alunecare de teren. Una fără consecinţe, cel puţin deocamdată. După deal se observă una dintre acele suprafeţe rase complet şi apoi reîmpădurite. Pe lângă farmecul stricat, acea operațiune forestieră a distrus iremediabil un loc în care se făceau bureți. Cum se vede de la depărtare Dealul Mare, imagini cu satele din jur şi poveşti despre oamenii locului, găsiţi aici.

2014 11 08 (Costana) 006 [1600x1200]

2014 11 08 (Costana) 010 [1600x1200]

Ceața s-a ridicat, dar nu suficient încât împrejurimile să mi se arate. Abia vedeam dincolo de apa Sucevei și podurile ce o traversează. Jos a fost inima feroviară a Bucovinei, gara Hatna sau Dărmănești. Acum o stație anonimă cu puțini călători. Dărmănești vine de la un legendar Dârman, un fel de baci care-și purta turmele pe Suceava în sus și-n jos, încă înainte de existența statului medieval Moldova. Mai târziu, ocupantul neamț a adus coloniști ruteni, care au schimbat structura etnică a localității și i-au dat numele Hatna. Cei din Costâna îi numeau pe cei din Dărmănești ruși. Scriitorul Ioan Pînzar, costâncean la origine, povestea în ale sale Amintiri din comunism cum, în anii democrației populare, erau încurajate căsătoriile între reprezentanți ai celor două etnii. Dintr-o asemenea căsătorie mixtă am apărut și eu, însă în anii socialismului multilateral dezvoltat. Nu știu pentru câți versurile eminesciene: Unde ești, copilărie, / Cu pădurea ta, cu tot? au vreo proiecție în realitate, pentru mine au.

2014 11 08 (Costana) 014 [1600x1200]

2014 11 08 (Costana) 019 [1600x1200]

Specific acestui segment al văii Sucevei, e ca afluenții din partea dreaptă a râului să se scurgă pe sub niște dealuri râpoase. Cu veacuri în urmă, aceste dealuri au fost folosite ca puncte de observație. De la sud spre nord avem: pe malul Pârâului Cetății ridicată Cetatea de Scaun a Sucevei, pe următorul deal, pe sub care trece pârâul Șcheia, Petru I Mușat a ridicat Cetatea Șcheia, azi se mai păstrează doar o ruină neglijabilă din ea, următorul în ordine e Dealul Mare, delimitat de pârâul Ilișești. Următorul pârâu spre nord e Solonețul și care curge pe sub dealul numit Osoi. În veacul trecut, primele trei au fost împădurite pentru a stabiliza solul, ultimul nu a beneficiat de această binecuvântare și alunecările de teren fac ravagii la limita dintre satele Părhăuți și Todirești și e doar o chestiune de timp până când albia pârâului va fi blocată și calea ferată care leagă Suceava de Gura Humorului prin Cacica va fi compromisă. Toate aceste dealuri se văd foarte bine de pe DN 2, când vii dinspre Siret către Suceava. În prima fotografie de mai jos, în depărtare, se vede satul Părhăuți, cunoscut pentru biserica veche de jumătate de mileniu a boierului Trotușanu, unul dintre monumentele istorice mai puțin cunoscute, din cauza faimei planetare de care se bucură bisericile pictate ale Mușatinilor. În a doua fotografie se observă capătul plantației de salcâmi.

2014 11 08 (Costana) 023 [1600x1200]

2014 11 08 (Costana) 025 [1600x1200]

Partea cea mai veche a satului Costâna e cea care se găsește pe malul pârâului, exact sub dealul râpos și se numea Berindești. Partea dinspre codru, de la baza dealului către pădure, a fost populată cu țărani liberi sau răzeși. Zona din amontele Ilișescului (pârâul Ilișești), este mai nouă și acolo s-au așezat acei țărani români sau alogeni, care nu aveau pământ și depindeau de boieri. Pe imașul dintre Costâna și Părhăuți, unde s-au dat locuri de casă, prin metode dubioase, spun unii, oarecum întâmplător a fost făcută o descoperire arheologică. Tot pe acel imaș, puțin mai înspre lunca Sucevei, pe o gârlă, se află o importantă moară. E una de tradiție, pentru că cronicile prăfuite ne spun că boierul Trotușanu avea în proprietate o moară poziționată exact în acel loc.

2014 11 08 (Costana) 027 [1600x1200]

Pe vremea comuniștilor, pentru a preveni alunecările de teren, la baza dealului a fost plantată o centură de plopi, iar în locurile cele mai instabile au fost puși pomi fructiferi. Unde solul era mai stabil, se ara și se cultivau cereale printre liniile de meri. Rămânea pentru pășunat numai dealul și se respecta strict calendarul stabilit pentru această activitate. Nu aveau ce căuta oile pe deal mai devreme de 1 mai. După 1989, pomii au fost tăiați în proporție de 95%, plopii tăiați 100%, fosta zonă arabilă e imaș și turmele de oi sunt pe deal atât timp cât permite vremea. Dacă într-o iarnă nu e zăpadă, atunci se poate spune că oile sunt pe deal în toate zilele anului. Din cauza pășunatului intensiv și a neluării măsurilor de stabilizare a solului, pe Dealul Mare s-au activat în ultimii ani numeroase alunecări de teren. Două sunt vizibile și spectaculoase. Pe prima ați văzut-o puțin mai sus și nu a produs efecte serioase. A doua se află în partea nordică a dealului, exact unde se termină plantația de salcâmi. Deocamdată e într-o fază incipientă. S-au format câteva valuri. Aceasta e cu adevărat periculoasă, pentru că într-un an ploios, se poate disloca un volum considerabil de pământ, care ar putea să acopere câteva case aflate puțin mai jos. Se impune de urgență plantarea de salcâmi, altfel e o chestiune de timp până când vom avea Costâna la televizor.

2014 11 08 (Costana) 028 [1600x1200]

2014 11 08 (Costana) 033 [1600x1200]

Niciun război care a cuprins locul nu a ocolit Dealul Mare, tocmai din cauza poziționării și panoramei oferite. Pe vremuri se aprindeau focuri la invazii și a existat un punct de observație ridicat în cel mai înalt punct al său. În secolul trecut au fost săpate numeroase tranșee și s-au dus lupte în zonă. Populația satului Costâna a fost evacuată în mai multe rânduri, perioade în care rușii au jefuit tot ce au găsit. Puțini din cei care au îngropat ce nu au putut duce au mai găsit ceva când s-au întors. Toată rețeaua de tranșee și cele două alunecări de teren se văd foarte bine în ultima fotografie, care e o captură de pe wikimapia.org.

2014 11 08 (Costana) 034 [1600x1200]

Profesorul giurgiuvean Emil Talianu a realizat ce niciun sucevean nu a izbutit. A scris o carte în care ne oferă informații importante despre costânceanul Vasile Bumbac și cele mai importante poezii ale sale. Din această carte, intitulată Alături de Luceafăr, pentru a evidenția relația de prietenie, care s-a consumat de-a lungul multor ani, dintre poetul sucevean și poetul național, am selectat versurile de la începutul textului. Când le-am citit, m-am regăsit la mai bine de un secol distanță. Tot pe acest deal și tot păscând oi, am câștigat primii bani. Mi-am luat cu ei un ceas electronic Montana, cu cronometru și 12 melodii. Tot atunci m-am apucat să citesc Pe drumuri de munte a lui Hogaș. Mi-am propus să termin de citit, totuși, povestirile călătorului nemțean, pentru că le consider utile în vederea unor plimbări pe plaiurile descrise de Creangă în Amintirile sale.

2014 11 08 (Costana) 037 [1600x1200]

După cum se poate observa, dealul nu arată tocmai bine și mă aștept la tot felul de modificări de relief, mai mari sau mai mici, mai periculoase sau mai inofensive.

2014 11 08 (Costana) 039 [1600x1200]

În ultimii ani, mai mulți flăcăi care se dau cu parapanta au descoperit locul și-l pun în valoare. Pe vârf e permanent vânt. Dinspre nord se scurge pe valea Sucevei un curent rece și umed. Filmulețul de mai jos, făcut de un parapantist aflat la o tură, ne arată: sistemul de tranșee, alunecările de teren, suprafețele de pădure decupate, satul și valea râului.

costana-dealul-mare [1600x1200]

Anunțuri

3 gânduri despre „Dealul Mare din Costâna

  1. Pingback: Dragomirna – Pătrăuți | Drumurile lui Spetcu

  2. Biserica din Parhauti are aproape 1/2 MILENIU nu de veac. Paraul se cheama Iliseasca/Ilisasca nu Ilisesti. Berchisesti este partea spre Parhauti de la drumul ce trece prin Costana.
    Cu salutari, Astept un telefon 0763601649 Ing Petrea TABARCEA.

    • Mulţumesc pentru corectare la biserica din Părhăuţi, mileniu intenţionam să scriu, de ce a ieşit veac, nu ştiu. Ce înseamnă acum „În Gios” în Costâna s-a numit Berindeşti, nu Berchişeşti, iar numele pârâului apare sub formele Ilişasca, Ilişescu şi Ilişeşti, depinde numai pe ce hartă te uiţi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s