Poate cel mai trist loc din România

28 08 2014. Părăseam culmile împădurite întinse de o parte şi de alta a Crişului Alb, numite Ţara Zarandului, pentru a ne aventura în Ţara Moţilor, partea Apusenilor udată de Arieş. Lăsam în urmă Bradul şi împrejurimile sale cu o destinaţie certă, Turda, dar pe unde avea să ne ducă drumul prin munţi, nu ştiam nici noi. Intram în porţiunea turei pe care nu o pregătisem deloc şi întâmplarea avea să joace rolul cel mai important. Între Brad şi Crişcior a fost cândva un combinat, acum a mai rămas în picioare un coş şi se mai păstrează o cale ferată industrială cu ecartament îngust, pe care circulă rar o mocăniţă în scop turistic. Între timp, sistemul de navigaţie a fost setat să ne ducă la Geamăna, unul dintre cele mai triste locuri din România.

2014 08 28-29 (Deva-Brad-Apuseni-Turda) 196 [1600x1200]

2014 08 28-29 (Deva-Brad-Apuseni-Turda) 199 [1600x1200]

Hotarul dintre cele două ţări este în Trecătoarea Buceş, aflată sub Muntele Vulcan, o formă de relief spectaculoasă, impunătoare şi foarte uşor de identificat de la mare distanţă. În vârful pasului este şi limita dintre judeţele Hunedoara şi Alba. Faptul că cel din urmă deţine o mare fabrică de prelucrare a lemnului Schweighofer, ne este semnalat de multitudinea de camioane cu buşteni, care ies din pădurile de pe faţa estică a trecătorii.

2014 08 28-29 (Deva-Brad-Apuseni-Turda) 208 [1600x1200]

2014 08 28-29 (Deva-Brad-Apuseni-Turda) 213 [1600x1200]

Arhitectura caselor şi bisericilor se schimbă radical şi satele sunt mult mai răsfirate. În apropiere de Abrud, urmăm indicatorul care ne arată Alba Iulia şi Zlatna. Drumul pe care mergem este un fel de centură ocolitoare a Abrudului, care se vede în vale la vreo câteva zeci de metri diferenţă de nivel. Imediat cum se trece de oraş, în cătunul numit Gura Cornii, ne despărţim de drumul către Zlatna şi urcăm pe valea pârâului Corna.

2014 08 28-29 (Deva-Brad-Apuseni-Turda) 219 [1600x1200]

2014 08 28-29 (Deva-Brad-Apuseni-Turda) 222 [1600x1200]

Urcăm exact pe locul imensului lac de decantare plin cu cianuri, în care să se scalde minereurile aurifere obţinute prin măcinarea celor patru munţi vecini. Aşa plănuieşte, cu speranţe de realizare din ce în ce mai mici, societatea canadiano-evreiască RMGC. Trei sate îngropate, patru munţi raşi şi un imens lac toxic. În dreapta vedem în depărtare silueta inconfundabilă a Muntelui Vulcan, iar în stânga avem Cariera Cetate, după care se află chiar aşezarea Roşia Montană, celebră în toată România şi peste hotare, încă de acum două mii de ani, când romanii şi-au făcut de lucru pe aici. De atunci aceeaşi poftă cuprinde toţi străinii, numai că în zilele noastre, metodele de extragere a aurului, pe care aceştia vor să ni le impună, sunt de neacceptat pentru o naţiune care mai vrea să existe.

2014 08 28-29 (Deva-Brad-Apuseni-Turda) 229 [1600x1200]

2014 08 28-29 (Deva-Brad-Apuseni-Turda) 235 [1600x1200]

Navigatorul pierde semnalul şi de acum suntem pe cont propriu. Ne trezim în faţa unei bariere deschise. Nu se vede ţipenie de om. Scrie Cuprumin, deci suntem în vârful carierei de la Roşia Poieni. A fost mare tam tam în 2012 şi cu Cupruminul, societate a statului pe profit, pe care catastrofa antiromânească MRU s-a gândit să o dea pe bani de seminţe unor băieţi care deţineau o firmă de apartament şi un laptop. În urma acestui demers, Guvernul MRU s-a prăbuşit în Parlamentul României din cauza unei moţiuni de cenzură. Dacă eram în vârful carierei, era clar că lacul de steril nu putea fi foarte departe.

2014 08 28-29 (Deva-Brad-Apuseni-Turda) 240 [1600x1200]

2014 08 28-29 (Deva-Brad-Apuseni-Turda) 245 [1600x1200]

Din carieră, înainte să începem coborârea, avem o panoramă splendidă asupra Roşiei Montane. În prim plan vedem Tăul Mare, undeva în dreapta e platoul pe care se organiza festivalul Fân Fest, jos se vede o parte a localităţii, iar în depărtare, reperul nostru uşor identificabil care desparte cele două ţări. Încercam să-mi imaginez cum ar arăta această zonă fără cei patru munţi complet raşi de pe faţa pământului şi cu un lac toxic în locul lor. Trecătoarea este într-o curmătură artificială, după care se coboară puternic.

2014 08 28-29 (Deva-Brad-Apuseni-Turda) 247 [1600x1200]

2014 08 28-29 (Deva-Brad-Apuseni-Turda) 251 [1600x1200]

Eram la limita dintre Munţii Metaliferi şi Munţii Trascău, locul din Apuseni cel mai bogat în resurse minerale. La Roşia Montană ştim ce se găseşte şi în ce cantităţi. La Roşia Poieni este cel mai mare zăcământ de cupru din România şi al doilea ca mărime din Europa. Aici se găseşte 64,5% din rezerva de cupru a ţării. În 1978, Ceauşescu dă ordin ca exproprierile să înceapă şi oamenii din cătunele de pe teritoriul viitoarei exploatări să fie mutaţi. Noi, în coborâre, trecem pe lângă Staţia de concasare a minereului şi ne bucurăm de priveliştea asupra Muntelui Mare. Vedem un muncitor şi ne simţim norocoşi că în sfârşit găsim pe cineva cu care să vorbim. Ne spune că sunt mai multe variante de a ajunge la Geamăna, dar cea mai rapidă e prin vârful carierei.

Facem cale întoarsă şi găsim bariera, de data asta, închisă. Vine la noi un nene foarte contrariat, costumat în badigard la firmă mare. Ne ia la 11 m că suntem pe proprietate privată şi că nu înţelege cum ne-a dat drumul din vale fără să ne ia datele. Îi zic unde vrem să mergem şi ne spune că e departe, că trebuie să înconjurăm şi să ne mişcăm rapid că se filmează. Erau mai multe camere în zona barierei, una chiar la nivelul şoferului aşezat la volan, să-i poată prinde moaca pe înregistrare. Îi urmăm sfatul şi ne întoarcem de unde am venit în cea mai mare grabă.

2014 08 28-29 (Deva-Brad-Apuseni-Turda) 253 [1600x1200]

2014 08 28-29 (Deva-Brad-Apuseni-Turda) 257 [1600x1200]

La ieşire din perimetrul exploatării, ne aştepta alt paznic. Acesta ne-a luat datele şi ne-a explicat că se poate ajunge prin carieră, dar e periculos pentru că se lucrează şi e interzisă trecerea. E nevoie să mergem până în comuna Lupşa şi de acolo pe un alt drum să urcăm la Geamăna. Coborâm câţiva kilometri printre case răsfirate şi atingem valea Arieşului.

2014 08 28-29 (Deva-Brad-Apuseni-Turda) 260 [1600x1200]

2014 08 28-29 (Deva-Brad-Apuseni-Turda) 276 [1600x1200]

Trecem apa în dreptul unei balastiere şi al unei gări. Ambele dezafectate. Pe valea Arieşului, de la Turda până la Abrud, a existat o cale ferată îngustă, pe alocuri linia mai există în teren. Mocaniţa nu mai circulă demult, nici măcar în scopuri turistice. Văzând muntele desfigurat, ne dăm seama cât de mult am coborât. Urmăm câţiva kilometri cursul Arieşului în aval şi după ce întrebăm de nişte femei pe unde să mergem, chiar la intrare în Lupşa, trecem apa înapoi şi avem puţin mai mult de un kilometru asfalt prin cătunul Hădărău.

2014 08 28-29 (Deva-Brad-Apuseni-Turda) 279 [1600x1200]

2014 08 28-29 (Deva-Brad-Apuseni-Turda) 282 [1600x1200]

2014 08 28-29 (Deva-Brad-Apuseni-Turda) 284 [1600x1200]

2014 08 28-29 (Deva-Brad-Apuseni-Turda) 286 [1600x1200]

Cum se termină asfaltul, începem să urcăm o coastă abruptă cu serpentine, pe un drum pietruit pe care încape o singură maşină mică. Distanţele nu sunt mari, dar din cauza maşinii joase şi a drumului accidentat, înaintam foarte greu. Până în vârful urcuşului, unde se vede un viaduct, întâlnim două pâlcuri de case.

2014 08 28-29 (Deva-Brad-Apuseni-Turda) 287 [1600x1200]

2014 08 28-29 (Deva-Brad-Apuseni-Turda) 289 [1600x1200]

2014 08 28-29 (Deva-Brad-Apuseni-Turda) 290 [1600x1200]

2014 08 28-29 (Deva-Brad-Apuseni-Turda) 294 [1600x1200]

În anul 1986 a fost ridicat digul şi valea în care era aşezat satul Geamăna a început să se umple cu steril. Viaductul pe care îl vedeam a fost construit pentru a susţine ţevile prin care se scurge sterilul în iazul de decantare. O femeie ne indică să urmăm drumul care o ia spre dreapta. Imediat înţelegem că vom ajunge curând unde ne-am propus şi poate mai bine era să nu o fi făcut niciodată. Pe un pilon vedem un mesaj.

2014 08 28-29 (Deva-Brad-Apuseni-Turda) 296 [1600x1200]

2014 08 28-29 (Deva-Brad-Apuseni-Turda) 297 [1600x1200]

Înaintăm până într-un loc în care avem acces suficient de uşor la marginea întinderii de mâl. Vederea directă e către dig. Aproape de luciul dezastrului natural, ne dăm seama că suntem în livada cuiva. Casa a fost demult îngropată sub steril şi au mai supravieţuit câţiva meri. Alţii sunt uscaţi de curând, fiindcă nivelul sterilului i-a înghiţit şi pe ei. Şase guri blestemate varsă în ritm diabolic steril peste care se toarnă lapte de var. Acesta din urmă are rolul de a neutraliza substanţele toxice şi colorează suprafaţa lacului într-un turcoaz bolnav. Cuprumin lucrează la foc automat şi asta înseamnă noi cantităţi uriaşe de steril deversate. Dacă aici, unde sterilul nu este nici pe departe aşa de toxic pe cum este cel rezultat în urma extragerii aurului, sunt aşa de multe probleme şi natura este perturbată în cel mai sălbatic mod, vă daţi seama ce catastrofă ar putea fi lacul cu cianuri de la Roşia Montană? Nu vă daţi, dar dacă vreţi să înţelegeţi, mergeţi o oră la Geamăna.

2014 08 28-29 (Deva-Brad-Apuseni-Turda) 298 [1600x1200]

2014 08 28-29 (Deva-Brad-Apuseni-Turda) 301 [1600x1200]

2014 08 28-29 (Deva-Brad-Apuseni-Turda) 306 [1600x1200]

2014 08 28-29 (Deva-Brad-Apuseni-Turda) 311 [1600x1200]

Cum mijloacele tehnice nu ne ajutau deloc şi eu eram cu temele nefăcute, nu pricepeam de ce nu vedem celebra biserică îngropată pe jumătate. Nu ştiam că lacul înconjoară un munte şi-l face un fel de peninsulă. Ne urcăm din nou în maşină şi mergem mai bine de un km până observăm mai întâi biserica nouă şi mai apoi cea îngropată. Nu ne oprim, ci înaintăm până într-o zonă în care se văd câteva case. La cum stă treaba, acestea vor deveni amintire în anii următori, fiind victime sigure ale lacului de steril. În Geamăna au existat cam 1000 de gospodării, acum sunt deasupra nivelului toxic vreo 20. Singura supriză plăcută a fost să văd o casă moţească locuită şi nu una care să fie piesă de muzeu. Acele acoperişuri din fân cu ţepuşe în vârf mi-au stârnit interesul încă de când am văzut pe coperta albumului Negură Bunget‘n Crugu Bradului un astfel de exemplu şi nu mi-am dat seama ce era, până nu am întrebat un membru al trupei.

2014 08 28-29 (Deva-Brad-Apuseni-Turda) 312 [1600x1200]

2014 08 28-29 (Deva-Brad-Apuseni-Turda) 314 [1600x1200]

2014 08 28-29 (Deva-Brad-Apuseni-Turda) 316 [1600x1200]

2014 08 28-29 (Deva-Brad-Apuseni-Turda) 317 [1600x1200]

Biserica nouă e urcată destul de sus, deocamdată nu e ameninţată. Spre cea îngropată coboară un drum. Se vede că e bătut, probabil vin mulţi curioşi să facă fotografii şi rude ale celor îngropaţi să aprindă lumânări. Când coboram, am avut un şoc. Nu din cauza lacului de steril, pentru că mai văzusem câteva, cel mai mare tot unul cu resturi ale minereurilor cuprifere la Tarniţa şi nici muntele desfigurat nu m-a impresionat foarte mult, pentru că în Călimani am avut ocazia să mă familiarizez cu astfel de peisaj. Am fost şocat să găsesc biserica mult mai îngropată decât o ştiam din poze şi din reportaje. Din acoperiş nu se mai vede mare lucru, iar nivelul sterilului se apropie de a doua fereastră a turlei. În urmă cu puţini ani, prima fereastră de la bază era vizibilă, după cum putem observa aici.

2014 08 28-29 (Deva-Brad-Apuseni-Turda) 321 [1600x1200]

2014 08 28-29 (Deva-Brad-Apuseni-Turda) 329 [1600x1200]

Am rămas impresionat în urmă cu câţiva ani, când am văzut, într-un documentar, un om care punea lumânări lângă câteva cruci din cimitir. Atunci nămolul toxic acoperea cam jumătate din suprafaţa acestuia şi multe morminte se vedeu, iar de altele amintea doar crucea încă neînghiţită în totalitate de steril. M-am dus să văd dacă mai găsesc ceva. Fără mari eforturi am realizat că am ajuns prea târziu la Geamăna. Cimitirul a dispărut complet sub mâl. Umblând pe acolo, am dat de o ţeavă care traversează pe un pod improvizat o parte a lacului. E încă una din acele guri care varsă componenta muntelui măcinat nefelositoare omului.

2014 08 28-29 (Deva-Brad-Apuseni-Turda) 334 [1600x1200]

2014 08 28-29 (Deva-Brad-Apuseni-Turda) 336 [1600x1200]

2014 08 28-29 (Deva-Brad-Apuseni-Turda) 339 [1600x1200]

Înserarea şi răcoarea începeau să cuprindă Apusenii. Am lăsat în paza Vârfurilor Gemene satul îngropat Geamăna, cu dramele lui, cu tristeţile dezrădăcinării oamenilor şi cu permanenta ameninţare turcoaz asupra localnicilor care nu şi-au părăsit casele şi pământurile. Drumul nostru continua pe Arieş la vale, însă imaginea acelei biserici îngropate avea să ne urmărească mult timp. Oare merită profitul cu orice preţ?

2014 08 28-29 (Deva-Brad-Apuseni-Turda) 342 [1600x1200]

2014 08 28-29 (Deva-Brad-Apuseni-Turda) 349 [1600x1200]

O fotografie din anul 1983 ne arată ce e îngropat sub mâl şi ne ajută să înţelegem mai bine dimensiunile dezastrului. Poza de mai jos şi câteva informaţii utile le-am luat de aici. Restul fotografiilor din acel material sunt făcute la diferenţă de câteva luni faţă de cele care îmi aparţin.

Geamana111

În plină campanie publică împotriva exploatării cu cianuri plănuită de RMGC la Roşia Montană, ajunsă în faza protestelor masive de stradă care contestau iniţiativa premierului Ponta, care în 2013 uitase ce prmisese în 2012 când l-a dat jos pe toxicul MRU, o mână de moţi împrăştiaţi prin ţară au realizat un clip cutremurător despre consecinţele acestui gen de minerit. Ei au încercat să spună lumii întregi că nu e nevoie ca Geamăna să mai aibă o soră geamănă.

08 09 2013. Ca în toate oraşele din ţară şi la Suceava au fost organizate marşuri împotriva exploatării cu cianuri a zăcămintelor de aur de la Roşia Montană. Cum încă din 2006 am lipit prin oraş afişe de promovare a Fân Fest, pe care mi le trimiteau de la Bucureşti cu locomotiva nişte băieţi, era clar că nu puteam sta deoparte când subiectul ajunsese unul de masă şi nu mai era demult nişa unor activişti. Anul trecut, am fost primul sucevean care a strigat public împotriva lui Victor Ponta. Traseul ulterior al premierului mincinos se cunoaşte şi se poate spune că alegerile din 2014 le-a pierdut în urma nerespectării angajamentelor luate în 2012.

DSC_7070 [1600x1200]

Anunțuri

4 gânduri despre „Poate cel mai trist loc din România

  1. 4 ani am fost la Roşia Montană, dar nu am îndrăznit să mă duc la Geamană, prea dramatic, mai ales că îmi rup şi acuma nervii când ştii că se duce zăcământ pe ascuns şi nu se ia nicio măsură!
    Mai ales că acuma avem din nou pe MRU, cel care a cedat tezaurul lui Emanoil Gojdu, vecinilor. NU mă va miră nici o trecere a legii în parlament pro corporaţiei canadino-evreiască, pentru că se ştie cine vrea să pună mâna pe aur şi se mai ştie originile dl. MRU.

    • Noul preşedinte, al cărui consilier e MRU, a pus iarăşi pe tapet proiecul RMGC. Să vedem cum va reacţiona societatea civilă care l-a sprijinit foarte puternic, mai ales pe reţelele de socializare.

  2. Pingback: CERNOBÎL sau drumul de la ATOMUL PAŞNIC la un DISNEYLAND RADIOACTIV | Drumurile lui Spetcu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s