Oltul la Cozia

19 08 2010. Ora 2 după-amiază mă găsea într-un personal care urca pe valea Oltului. Nu am avut timp să mă aşez, pentru că aveam să cobor repede. Între Râmnicu Vâlcea şi Călimăneşti sunt doar 16 km pe calea ferată. Vârful principal al Munţilor Cozia, la cei 1668 m ai săi, devenise reperul preumblării mele pe Olt în sus. Râul a fost amenajat într-o salbă de largi acumulări de apă ce servesc sistemului energetic al ţării. Vizionarii socialismului multilateral dezvoltat au gândit ca toată energia electrică produsă de apele Oltului să hrănească fabrica de aluminiu de la Slatina. Aluminiul se obţine din alumină numai prin electroliză. De ALRO Slatina se ştie că a încăput pe mâna mafiei ruse cu complicitatea preşedintelui ţării, mare antirus în declaraţii şi că s-a pus batista pe ţambal în acest caz, în care au murit posesori de prea multe informaţii.

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 670 [1600x1200]

Gara Călimăneşti se găseşte pe teritoriul satului Jiblea Veche, aflat pe cealaltă parte a Oltului. Câteva sute de metri despart gara de barajul peste care trece şoseaua ce uneşte satul de staţiunea Călimăneşti. De pe baraj se observă pe o insulă, în mijlocul lacului de acumulare, Schitul Ostrov, iar în stânga staţiunea atât de renumită în ţara noastră.

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 676 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 688 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 689 [1600x1200]

Toponimul Călimăneşti provine de la un strămoş al românilor pe nume Căliman, la fel de învăluit în basm şi pe vremea lui Mircea cel Bâtrân, pe care-l precede cu un mileniu. Legenda spune că un cioban venit la spovedanie sau cu alte treburi pe la călugării traşi prin acele locuri, s-a vindecat de metehnele trupului după ce s-a scăldat într-un lac cu apă de pucioasă. Însuşi Mircea cel Bătrân şi-a făcut aici mânăstirea unde-şi doarme somnul, pentru că venea des să-şi trateze cu licoarea vindecătoare bolile trupului gârbovit. Prin secolul al XIX-lea, faima acestor ape a adus o grămadă de investitori, care au construit, pe locul lui Căliman, vile pentru bogaţii suferinzi. Multe dintre acestea se văd şi acum. Sunt case cochete cu etaj şi balcon. Se spune că şi capatele încoronate ale Apusului se aprovizionau cu apa minune de pe valea Oltului.

Specific arhitecturii locale sunt balcoanele deschise ale vilelor. Mi-au plăcut coloanele legate prin arcuri fanteziste, pe care acestea se suţin. Liniştea domină aşezarea pustie iarna şi populată vara în proporţie covârşitoare cu pensionari care, ca şi Mircea cel Bătrân la vremea lui, vin la odihnă şi tratament. Observ că biblioteca orăşenească se numeşte A.E. Bacoscky. Valorosul proletcultist a făcut liceul la Râmnicu Vâlcea. Orice talent literar i-a fost umbrit de halul în care a slujit cu pana democraţia populară. Cum aşchia nu sare departe de trunchi, fiul său, Teodor Baconschi, a moştenit de la bunic dragostea pentru cele sfinte şi de la părinte pupincurismul. Teologul diplomat, rămas în istorie pentru colosala fraudă electorală de la ambasada României de la Paris, s-a gudurat pe lângă fustele roz ale ţiitoarei prezidenţiale, până când mahalaua ineptă l-a măturat din funcţia de ministru de externe, iar cei care s-au folosit de laudele sale greţoase, l-au lepădat undeva la marginea politicii.

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 694 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 700 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 703 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 706 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 713 [1600x1200]

Un indicator îmi arată drumul către Schitul Ostrov, prima mânăstire de maici din România. Pe vremea lui Neagoe Basarab nu exista România, dar asta e o altă poveste. Bălcescu, ascuns în vegetaţie, priveşte impasibil turiştii. Trec braţul Oltului pe un pod prevăzut cu poartă şi grilaj de protecţie. După o anumită oră accesul pe insulă nu mai este permis. În capătul din amonte îl întâlnesc pe Eminescu şi mă odihnesc puţin la umbra unor copaci firavi. Pe ostrov au existat cândva un cazinou şi o pădure veche. Acei vizionari de care aminteam mai sus, când au lucrat la sistemul hidroenergetic, au înălţat insula cu tot cu schit, au tăiat copacii şi au amenajat un parc. De cazinou nu aveau nevoie oamenii muncii de la sate şi oraşe veniţi la odihnă după decenii de împliniri măreţe.

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 709 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 714 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 717 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 720 [1600x1200]

Insula este în proprietatea şi administrarea schitului. M-am nimerit la poarta sfântului lăcaş de cult cu un cârd de cucernici şi cucernice coborânzi dintr-o maşină nou nouţă de cel puţin 40 de mii de euroi. Erau doi popi şi cinci călugăriţe tinerele. Popa mai bătrân era mai cuviincios, ăla tânăr se comporta ca un cocoş scăpat între găini şi probabil că dacă nu eram pe acolo, le băga mâna pe sub veşminte. Într-un fel am avut noroc cu aceste feţe bisericeşti, o maică bătrână a apărut de undeva şi a deschis biserica. Cât ăştia îşi făceau închinăciunile şi mătăniile pe la toate icoanele, m-am învârtit prin biserică şi când am înţeles că eram în plus la ceva ce urma să înceapă, am plecat în treaba mea.

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 721 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 727 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 729 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 734 [1600x1200]

Când am ajuns în faţa Pavilionului Central, mi-au venit în minte secvenţele de la începutul filmului Trandafirul Galben, atunci când mai toţi conspiratorii Dreptate. Frăţie, cei care aveau parola Cozia, erau veniţi la băi pentru a pune la punct cumpărarea armelor cu care urmau să declanşeze revoluţiunea. Mărgelatu dusese deja, pe Drumul Oaselor, comoara lui Tudor Vladimirescu, baronului Burghart din Sibiu şi acesta o schimbase pe bani la o bancă din Viana. Cum intră armele în ţara vedeţi în film. Când am trecut nu cânta în foişor nicio fanfară şi nu am găsit niciun bonjurist cu baston şi monoclu, aşa că am luat-o la picior pe Olt în sus.

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 735 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 737 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 738 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 743 [1600x1200]

Mai puţin de un km desparte Călimăneşti de Căciulata. Peisajul urban al acestei staţiuni se schimbă treptat. Iniţial avem acelaşi tip de vile ca în localitatea din aval, apoi răsar din pădure hotelurile Iepocii de Aur. Orăşelul e plasat într-o meandră a Oltului şi deţine un parc plin de viaţă, întins şi umbros. Am găsit mult mai mulţi turişti aici şi forfotă mare în jurul hotelurilor. Vârful Cozia, pe care unii îl aseamănă cu un urs care doarme, se descoperă vederii în toată splendoarea sa. Din punctul în care eram puteam observa releul de pe el. Peste bâtrânul Olt, cum îl cânta Goga, se află localitatea Păuşa. Traficul greu este deviat pe acolo şi tot acolo se află gara care deserveşte staţiunea Căciulata.

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 750 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 758 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 757 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 772 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 777 [1600x1200]

La ieşire din Căciulata, practic lipită de ultimele hoteluri ale staţiunii, se găseşte Mânăstirea Cozia. Pentru români e un loc cu o încărcătură simbolică la fel de grea ca Putna sau Dealu şi, poate din această cauză, a avut foarte multe de îndurat de-a lungul timpului. Ridicată de Mircea cel Bătrân la 1388, cam pe când Petru I Muşat îşi muta reşedinţa la Suceava, pentru a-i servi ca loc de veci, în apropierea unei vechi mânăstiri despre care legenda spune că era o ctitorie a lui Negru Vodă, biserica mânăstirii a suferit de-a lungul veacurilor câteva modificări majore. Poate cea mai importantă este amprenta lăsată de Constantin Brâncoveanu, care i-a adăugat pridvorul impus de el în arhitectura bisericească şi laică specifică sudului ţării. Mânăstirea a fost timp de secole şcoală şi bolniţă. Se făcea carte şi se tratau boli cu apele de pucioasă ce izvorau din munte. Şoseaua actuală rupe în două teritoriul mânăstirii, înspre Olt sunt chiliile şi biserica veche, iar înspre munte ruinele bolniţei şi o frumoasă biserică, zveltă şi îngustă, ctitorie a voievodului Radu Paisie la 1542.

Popa Şapcă, azi nume de puşcărie şi formaţie de rock cu influenţe balcanice, a fost o perioadă stareţ la Cozia, după ce a fost haiduc şi revoluţionar paşoptist. Nesătulul de aur Carol I, în înţelepciunea sa, a transformat mânăstirea în puşcărie, lucru ce a stârnit revolta lui Eminescu. În Primul Război Mondial, civilizaţii nemţi, tot ăia care au aruncat în aer biserica lui Ştefan cel Mare de la Bădeuţi, au transformat biserica mânăstirii în grajd de cai. În urma acestei dovezi supreme de evoluţie europeană, piatra de pe mormântul lui Mircea cel Bătrân a fost deteriorată într-un asemenea hal, că nu a mai putut fi refăcută şi în zilele noastre mormântul arată cum arată. Am găsit înghesuială mare în pridvorul bisericii şi la mormântul domnitorului. Coada de câteva minute m-a bucurat. Într-una din clădirile din interiorul mânăstirii este amenajat un muzeu cu înscrisuri vechi şi obiecte bisericeşti. Intrarea e liberă şi fotografiatul permis. Din tabloul votiv ştim cum arăta voievodul.

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 788 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 791 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 792 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 796 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 798 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 809 [1600x1200]

Calea lui Traian din Râmnicu Vâlcea se sfârşeşte abia în buza barajului pe care-l vedeţi în poză. Castrul Arutela de peste Olt a fost puţin mutat şi reconstruit. Voi reveni la Traian şi ai lui când voi trece râul.

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 823 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 824 [1600x1200]

Cam la un km în amonte de Mânăstirea Cozia, sub apele Oltului, s-a aflat cândva un schit numit Cozia Veche, despre care se spune că ar fi fost ctitorit de Radu, tatăl domnitorului Mircea cel Bătrân. Ce s-a putut muta s-a mutat, iar mai apoi a fost amenajat, într-un spaţiu foarte îngust între drumul naţional şi apele Oltului, actualul schit Cozia Veche.

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 843 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 844 [1600x1200]

Voiam să ajung şi la Mânăstirea Turnu şi în mintea mea rămăsesem cu ideea că mai era un pod peste Olt ceva mai la deal. Am luat-o voiniceşte pe apă în sus prin vâjâială de maşini şi admiram muncitorii cocoţaţi pe stânci montând plasă de sârmă pe versanţi pentru a opri căderile de pietre. După 2 km aveam să aflu că acel pod era doar în mintea mea. Nu era deloc o veste bună! Până la gara Păuşa aveam mai mult de patru km de mers şi numai o oră la dispoziţie. M-am oprit exact în dreptul Mânăstirii Turnu şi al Vârfului Cozia. Le-am admirat puţin până un tren mi-a amintit că ar cam fi cazul să o iau din loc.

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 845 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 858 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 866 [1600x1200]

Ajuns înapoi în zona barajului de la Cozia Veche, de data asta am traversat Oltul, însă m-am oprit câteva minute şi m-am minunat de cum se cioneşte Muntele Basarab din grupa Munţilor Căpăţânii de Munţii Cozia. Imaginea e una clasică şi în manualele vremii mele purta numele de Oltul la Cozia. Valea Oltului e cea mai pitorească dintre toate traversările Carpaţilor. E sălbatică, spectaculoasă şi înţesată de istorie. Tot de pe baraj, dar în aval, se văd castrul roman, jos, iar în plan mai depărtat, Mânăstirea Cozia şi staţiunea Căciulata.

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 869 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 871 [1600x1200]

Există o stâncă, acoperită de apele Oltului, căreia popular i se spune Masa lui Traian. Împăratul s-a oprit aici o vreme și şi-a tras sufletul în goana lui după aur. La mai bine de 30 de ani de la celebrul popas, pe vremea lui Hadrian, a fost construit castrul Arutela. Şi aici, ca şi la Râmnicu Vâlcea, au fost descoperite urme ale drumului roman. Pe lângă acest castru s-a dezvoltat o comunitate rurală, din care s-au ridicat Căliman şi fraţii săi, la vreo două secole după retragerea romanilor. La Cozia se pare că basmul romanizării are ceva substanţă.

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 873 [1600x1200]

Căscând gura prin castru şi urcându-mă puţin pe ziduri, timpul a zburat fără milă. Mai erau 15 minute până la trenul care avea să mă ducă la Sibiu. Am început o cursă contracronometru pe calea ferată. Marele meu noroc a fost că linia e foarte prost întreţinută şi pietrele nu mă deranjau la alergat. Clădirea gării Păuşa e vândută unui cetăţean și împrejmuită cu gard serios. Sunt câteva bănci lângă peron. Casă de bilete nicăieri. Am avut timp să-mi schimb tricoul ud de transpiraţie cu ultimul curat pe care-l mai aveam în rucsac şi a venit trenul. O săgeată albastră ce făcea ruta Craiova – Sibiu.

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 884 [1600x1200]

A fost prima şi ultima dată în viaţa mea când am apreciat aerul condiţionat dintr-un mijloc de transport. Pe un loc înaintea mea, un flăcău asculta în buclă la căşti Alejandro. Volumul era dat aşa de tare că se auzea în tot vagonul. Nu deranja pe nimeni, Alejandro se asculta peste tot: în gări, în autogări, în moluri, la şaormerie, la frizerie şamd.

Îmi calculasem bine paşii şi dacă timpul de mers era respectat, aveam o legătură mai mult decât potrivită în Sibiu. Cum linia de pe valea Oltului e într-o stare dezastroasă, lucrurile nu au mers bine şi am ajuns în Sibiu cu 45 de minute mai târziu. Nu m-am supărat foarte tare, pentru că am putut admira culmile vestice ale Făgăraşului şi frumoasa vale a Oltului. O compensaţie a acestui retard perturbator a fost că nu m-a întrebat nimeni de bilet.

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 887 [1600x1200]

În Sibiu m-am bucurat că în sfârşit au terminat reabilitarea gării şi că veceurile nu mai sunt în nişte urzici la marginea peronului. Mi-am luat ceva de băut cu multă cofeina, fiindcă ştiam că va urma o noapte albă. Nu am avut picioare să dau o tură prin centru şi m-am mulţumit să văd în crâşma gării, cu nişte dubioşi, dintre care unul era costumat exact ca Ghiţă Ciobanu’ şi avea la el briceag, un meci al Stelei cu nişte obosiţi într-un tur preliminar de cupă europeană. Următorul tren pleca din Sibiu la 23:30 în direcţia Mediaş. Ca să nu stau pe loc, mi-am luat bilet până la Copşa Mică, de unde aveam legătură către Cluj.

M-a racolat o babă să o ajut cu bagajele. Când a aflat că sunt din Suceava, a început să mă întrebe de cazul Diana Maloş, urmărise toată povestea la OTV. Aproape de plecarea trenului epuizase subiectul, dar a găsit imediat altul, un popă de la ea din oraş care, sub stăpânirea necuratului, şi-a omorât ambii copii în biserică. Bun subiect! Când am văzut ce pustiu şi ce întuneric era la Copşa Mică în gară, nu am mai coborât, mai ales că văzusem de mai multe ori filmul Balanţa. Am coborât la Mediaş.

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 899 [1600x1200]

20 08 2010. Era apoape ora 2. Gara Mediaş populată. Nu ştiam care-i treaba şi nici panoul cu mersul trenurilor nu m-a lămurit. La casa de bilete am aflat că un accelerat care vine de la mare are întârziere de vreo două ore. Vezi cum lucrează Domnu’, mi-am zis şi eu ca pocăiţii. Era un tren de Oradea, deci până se crapă de ziuă sunt în Cluj, am gândit. Am nimerit cu un ţigan acordeonist care mergea să cânte la o paranghelie. Ne-am culcat amândoi, el cu acordeonul sub cap, eu cu rucsacul.

La Cluj nu am stat decât vreo oră cu boschetarii prin gară, pentru că am găsit un tren care mergea la Sighetu Marmaţiei. O dimineaţă frumoasă răzbătea prin geamurile vagonului. La Salva am coborât şi am băut o cafea. Nici aici nu am stat prea mult şi am luat primul personal venit, care m-a dus până la Ilva Mică, capătul cursei, unde am poposit aproape două ore privind spectacolul uman de la terasa birtului. Unii o luaseră cam devreme cu băutura. Un accelerat m-a dus direct la Suceava şi astfel am încheiat Operaţiunea Valahia, una dintre călătoriile cu cele mai plăcute aminitiri.

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 907 [1600x1200]

Anunțuri

3 gânduri despre „Oltul la Cozia

  1. Această relatare îmi aduce aminte despre întoarcerea cu trenul de la Râmnicu Vâlcea la Cluj-Napoca, când am revenit de pe Transfăgărășan.. E frumoasă Valea Oltului, dar parcă prea multe baraje..

  2. Pingback: Oameni și sate din Podișul Sucevei – episodul 4 | Drumurile lui Spetcu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s