Eroi de poveste trăit-au atunci

16 08 2010. Câteva zile de odihnă mi-au fost suficiente pentru refacerea după Operaţiunea Nistru şi la miezul nopţii plecam cu acceleratul Vatra Dornei Băi – Bucureşti Nord către sudul României. Începea Operaţiunea Valahia. Am coborât în gara Ploieşti Sud, de unde am luat personalul de Târgovişte. Atunci circulau trenuri de persoane pe secţia Ploieşti – Târgovişte, acum aceasta aşteaptă să fie închiriată de un operator privat. Linia, care urmează graniţa dintre Subcarpaţii de Curbură şi Câmpia Română, te poartă printr-o regiune care, de un secol încoace, îşi clădeşte prosperitatea pe petrol. Această resursă a dus la industrializarea masivă a zonei şi la apariţia unor obiective de importanţă crescută pentru România. Aproape fiecare pădure ascunde depozite de armament şi obiective militare.

La ieşire din Ploieşti am traversat râul Prahova, iar la intrare în Târgovişte, râul Ialomiţa. Cam la jumătatea distanţei dintre râuri şi municipii se află satul natal al lui Ion Luca Caragiale. Pe parcurs mai întâlnim: puşcăria de femei de la Târgşor, penitenciarul de înaltă siguranţă de la IL Caragiale şi fabrica de armament de la Mija. Din gara Târgovişte am fost preluat de o persoană care, pentru următoarele zile, avea să-mi fie ghid. Am fost dus într-o casă din satul Răzvad, unde am rămas până în dimineaţa zilei următoare. Acolo am avut şansa să gust ţuică de prune direct de pe ţeavă.

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 002 [1600x1200]

17 08 2010. Primul obiectiv al zilei a fost Mânăstirea Dealu. Un loc cu greutate simbolică rar întâlnită în spaţiul românesc. Din Răzvad am mers pe jos până în Valea Voievozilor, un sat, actualmente suburbie a Târgoviştei. De aici drumul urcă şerpuit până pe coama primului deal al Subcarpaţilor. Al naibii de mulţi câini fără stăpân. La un moment dat ne-au înconjurat şi noroc cu nişte localnici, adunaţi la un stabiliment, nu pentru băut, că era destul de devreme, care i-au dispersat. M-au scutit să folosesc spreiul cu piper, foarte eficient în cazul câinilor agresivi.

Lângă mânăstire a funcţionat pentru câteva decenii o şcoală militară foarte apreciată. Acum aminteşte de aceasta un monument uitat. O parte din haita de câini fără stăpân ne-a însoţit până sus. Noi am cotit spre mânăstire, iar ei s-au dus tot înainte, spre balamuc. Am înţeles de ce erau aşa de mulţi câini în zonă, pur şi simplu s-au aciuat pe lângă spitalul de boli psihice aflat în vecinătatea mânăstirii, probabil sunt hrăniţi de paznici şi de vizitatori.

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 018 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 022 [1600x1200]

Înainte de a păşi între zidurile mânăstirii, descoperim, chiar la intrare, o statuie proaspăt cosmetizată a lui Mihai Viteazul. În curte găsim o altă reprezentare a voievodului, de dimensiuni mai mici. Chiar dacă mânăstirea a fost ridicată de Radu cel Mare, pe locul uneia mai vechi, atribuită lui Mircea cel Bătrân, istoria lăcaşului este legată mult mai puternic de Mihai Viteazul. Capul primului om care a reuşit UNIREA vremelnică în acelaşi stat a tuturor ţărilor în care românii erau băştinaşi, este îngropat în biserica mânăstiri alături de trupul voievodului ctitor.

Imaginea lui Mihai Viteazul este foarte puternic înrădăcinată în conştiinţa românească şi, aşa cum se întâmplă de fiecare dată, a fost exploatată de toate regimurile, însă nici romanticii cu poeziile lor, nici comuniştii cu filmele lor şi nici legionarii cu cântecele lor, nu sunt responsabili pentru respectul pe care naţiunea îl poartă voievodului. Pur şi simplu faptele sale au marcat într-un mod unic istoria tuturor românilor, încât răsunetul lor s-a propagat în toate locurile unde trăiesc români, indiferent de pregătirea lor, clasa socială sau starea materială.

Lui Radu cel Mare, care l-a instalat la această mânăstire pe tipograful Macarie, îi datorăm primele cărţi bisericeşti tipărite pe teritoriul României. Deşi a fost un voievod de ispravă, este total eclipsat de Mihai Viteazul. Biserica este acoperită la exterior cu piatră, era în plin proces de restaurare când am poposit acolo, iar pictura interioară este foarte nouă, din cea originală nu s-a păstrat nimic. Pe un deal vecin se găseşte o altă ctitorie voievodală, mai tânără cu un veac, denumită Mânăstirea Viforata.

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 025 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 028 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 030 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 032 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 037 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 043 [1600x1200]

Din zona mânăstirii se vede, dincolo de Ialomiţa, municipiul Târgovişte, reşedinţa judeţului Dâmboviţa. Coborâm dealul şi luăm drumul oraşului. Distanţa nu e neglijabilă, aşa că optăm pentru soluţia tren. Gara Târgovişte Nord este aproape de baza dealului, vecină cu silozul din fotografie. În câteva minute avea să treacă trenul care mă lăsase pe acele meleaguri cu 24 de ore mai devreme. Ghidul nu ştia că obiectivul cel mai cunoscut al Târgoviştei este amplasat chiar destul de aproape de intrarea în oraş dinspre Valea Voievozilor. Dacă ar fi ştiut, o luam la pas şi pierdeam plimbarea de 10 minute cu personalul.

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 050 [1600x1200]

Imediat cum am pus, din nou, piciorul în Târgovişte, am observat o grămadă de asemănări cu Suceava. Las la o parte pe cele de natură istorică, la care mă voi referi mai la vale şi am ca subiect de comparaţie transportul urban. În Suceava, ca şi în Târgovişte, încă se mai păstrează pe străzi sârme pentru troleibuz, deşi aceste mijloace de transport în comun nu mai circulă de ani buni. Ba în Suceava încă mai sunt semne pe stâlpi care ne arată că acolo e o staţie de troleibuz.

În dosul gării se găseşte cazarma în care a fost judecat şi executat Nicolae Ceauşescu. Celebrul zid de la Târgovişte mai seamănă frica în dictatorii lumii căzuţi în dizgraţia americanilor şi în conducătorii României, care se scapă în izmene de fiecare dată când ies în stradă câteva mii de oameni. Acum cazarma aparţine Jandarmeriei, iar locul în care a fost judecat Ceauşescu este muzeu.

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 071 [1600x1200]

Bulevardul Carol I ne duce către centrul urbei. Artera suficient de verde este presărată cu case vechi, renovate în ceea mai mare parte, uneori izbutit, alteori ratat, care adăpostesc tot felul de instituţii publice şi private. Cel mai important obiectiv întâlnit aici a fost teatrul, botezat Tony Bulandra. La capitolul deosebiri, notăm că Târgovişte are teatru, Suceava nu.

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 074 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 076 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 078 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 081 [1600x1200]

Aproape de centru, istoria începe pas cu pas să-şi arate vestigiile, însă în tandem cu blocurile comuniste. Piaţa Mihai Viteazul este un astfel de exemplu de simbioză contra firii. Statuia voievodului, cu soclul în dezagregare, este înconjurată din trei părţi de blocurile Iepocii de Aur, dintre care iese în evidenţă hotelul cu numele Dâmboviţa. Într-o singură parte priveşte către ruinele vechii mitropolii a Ţării Româneşti. Acvila valahă apare şi ea tot mai insistent. Printre ruine a fost amenajat un parc cochet, în care găsim statuia lui Tudor Vladimirescu, deloc întâmplător, fiindcă Eteria a avut un rol important în risipirea vechii biserici mitropolitane. Cea nouă are puţin peste un secol şi mai mult valoare estetică, decât istorică.

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 089 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 092 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 096 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 100 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 108 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 111 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 112 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 113 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 114 [1600x1200]

Încă puţin şi intrăm în centrul vechi. Deocamdată ne plimbăm la limita lui. Voievodul martir Constantin Brâncoveanu se bucură de toată atenţia din partea oraşului în care a domnit cândva. În faţa primăriei, o clădire frumoasă prin simplitatea ei, îl găsim pe Ioan Heliade Rădulescu, paşoptist de seamă, încurajator al scrisului în limba română şi cel care a dus mitul zburătorului în literatura cultă. Heliade Rădulescu a scăpat de batjocura la care a fost supus Grigore Alexandrescu. Statuia celui din urmă, urcată pe soclu de 99 de ani, a fost furată şi spartă. Acest moment a fost startul unui val de furturi de statui în toată ţara, care a culminat cu distrugerea a trei monumente într-o noapte în parcul Copu din Iaşi.

În ciuda acestui fapt reprobabil, Târgovişte este un oraş care-şi respectă bine trecutul, e plin de statui şi simboluri, spre deosebire de Suceava, care are puţine monumente şi de acelea îşi bate joc cum nu se întâmplă nicăieri în ţară. O fi de vină providenţiala ocupaţie austriacă şi jinduirea după statutul de slugă imperială a bucovinenilor de rit nou, pentru care istoria oraşului începe undeva pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi se termină cu 1918, an de tristă amintire pentru aceste specimene? Ce ghinion pe locuitorii Târgoviştei că nu au apucat binecuvântarea ocupaţiei niciunui imperiu! În această zonă a oraşului, capacele de canal sunt mai speciale, au pe ele stema municipiului şi sunt din categoria greu de furat.

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 119 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 123 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 122 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 125 [1600x1200]

Am mers pe strada ce delimitează centrul vechi de centrul civic şi ne-am oprit în curtea Mânăstirii Stelea. Biserica acesteia este singura din Ţara Românească ridicată în stilul celor din Moldova, acoperite la exterior cu sculpturi din piatră. Acest lucru nu e deloc întâmplător. Biserica a fost construită de Vasile Lupu, voievod al Moldovei, peste o biserică mai veche şi degradată, ctitorită de un anume Stelea. Vasile Lupu şi Matei Basarab s-au tot călcat pe bătături în timpul lungilor lor domnii. Lui Vasile Lupu nu-i ajungea Moldova şi dorea să-l urce pe tronul de la Târgovişte pe un fiu al său. Pentru a reuşi ce şi-a propus, a intrat de două ori cu oaste în Ţara Românească. A fost respins de fiecare dată.

După ce acel fiu al său a murit, s-a împăcat cu Matei Basarab şi fiecare a ridicat câte o biserică în ţara celuilalt. Pacea între ei a durat puţin şi după o nouă intrare în Ţara Românească a lui Vasile Lupu, însoţit de oaste, de data asta urmărind un pretendent la tronul Moldovei, trufaşul voievod este respins a treaia oară şi pierde scaunul de la Iaşi. De la Vasile Lupu ne-a rămas stema consacrată la 1859, când după UNIRE, principatul era reprezentat în documente de bourul moldav şi acvila valahă.

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 134 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 135 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 140 [1600x1200]

Spre deosebire de Suceava, unde centrul vechi a fost ras de pe suprafaţa oraşului şi peste el s-au construit clădiri noi în concordanţă cu ideile arhitectonice ale regimului Ceauşescu, la Târgovişte s-au păstrat câteva străduţe cu clădiri mai vechi de un secol. Cea mai largă dintre acestea e pietonal înţesat cu terase, după moda din toate oraşele Europei. Aici dăm de Biserica Târgului, o construcţie veche de câteva sute de ani, aflată într-o stare nici bună, nici proastă. În curtea ei îl găsim pe Mihai Viteazul.

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 148 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 150 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 151 [1600x1200]

Între centrul vechi şi Curtea Domnească am descoperit câteva clădiri interesante. Mi-au atras atenţia sediul poştei şi clădirile care adăpostesc muzeul de artă şi muzeul de istorie. Nu am intrat să vizitez, timpul era scurt şi aveam în program Curtea Domnească.

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 152 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 158 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 160 [1600x1200]

Surprinzător de greu descoperim şi un Vlad Ţepeş. Mi s-a părut destul de neglijat acest voievod în Târgovişte. Poate pentru a nu cădea în păcatul mitului lui Dracula. Vlad Ţepeş este domnitorul care şi-a legat cel mai mult numele de Târgovişte. Simbolul oraşului, Turnul Chindiei, i se datorează. Celebra luptă desfăşurată după gândirea sa tactică, în care chiar Mahomed al II-lea era să o mierlească, a rămas în istorie ca Atacul de noapte de la Târgovişte. Una dintre cele mai cunoscute, vechi şi bune formaţii metal de la noi, Trooper, de loc din Târgovişte, i-a dedicat lui Drăculea un întreg disc numit Vlad Ţepeş – Poemele Valahiei. Titlul povestirii de faţă este un vers din primul cântec de pe album.

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 161 [1600x1200]

Curtea Domnească era în faţa noastră. Nu am intrat ca oamenii pe poarta principală, ci am mers puţin pe o străduţă către stadion şi am găsit o spărtură în gard. Am profitat de faptul că se lucra intens. Toată incinta era şantier. Se executau finisaje la o clădire nouă al cărei rost nu l-am descoperit atunci. Am admirat ruinele palatului domnesc şi Turnul Chindiei dintr-o poziţie care nu se regăseşte pe vederi şi am început plimbarea printre vestigii. Am fost reperaţi rapid, dar nu de un om de pază, ci de un angajat răzvrătit al muzeului din localitate, cu care am stat puţin la taifas. Mai târziu aveam să-i înţeleg o parte dintre nemulţumiri. Omul a dat-o pe treburi de pile şi aşternuturi, dar necunoscând personajele, relatarea nu avea niciun haz, aşa că a schimbat placa şi ne-a arătat Biserica Mică Domnească şi Casa Domniţei Bălaşa. Deşi plasată mai la o parte, această biserică ridicată de domnitorul Vlad Călugărul este cea mai veche operă arhitectonică din Ţara Românească păstrată până în zilele noastre fără modificări.

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 165 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 176 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 178 [1600x1200]

Din pridvorul Bisericii Mari Domnești se scotea moloz cu roaba. Am intrat puțin, însă nu se putea vedea mare lucru. Am dat peste o placă în care erau sculptate numele tuturor voievozilor care au domnit la Târgoviște. Biserica Mare Domnească a fost ridicată de Petru Cercel, frate al lui Mihai Viteazul. Acest domnitor a stat pe tron numai doi ani, însă s-a apucat de multe și a și realizat câteva lucruri. A plecat din Levant, unde ajunsese de copil, cu gândul să ia tronul Valahiei, dar a ales un drum mai lung, care a presupus un turneu pe la curțile mahărilor vestici, unde pe lângă relațiile făcute, și-a montat cercel în ureche și s-a apucat de scris poezii. Cu spate în vest, a stăruit vreo doi ani la Istanbul și în cele din urmă a primit tronul Țării Românești. Nu a avut mai multe curți, ca alți domnitori, ci a ales Târgoviște. A renovat și extins Curtea Domnească, a ridicat Biserica Mare și a amenajat grădinile palatului așa cum a văzut în apus. Din cauza cercelului și-a dobândit porecla și o seamă de contemporani l-au socotit pidosnic.

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 181 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 182 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 187 [1600x1200]

Încă de la începutul textului am comparat Târgovişte cu Suceava. Cele două oraşe au fost reşedinţe ale statelor medievale româneşti Valahia şi Moldova, atunci când acestea s-au bucurat de o vremelnică neatârnare. Ambele au fost a treia capitală a voievodatelor, din punct de vedere cronologic. Acum sunt municipii reşedinţă de judeţ, cu o populaţie mai mică de 100 de mii de locuitori, din care comunismul a făcut niște centre industriale de importanţă medie, dar le-a recunoscut şi afirmat istoria. Capitalismul de cumătrie le-a depopulat şi umplut de şomeri, însă le-a oferit statutul de oraş universitar.

Amândouă se bucură de multe vestigii istorice. Dacă la ruine şi biserici stau relativ la fel, când vine vorba de mândria faţă de trecut, de identitate, Suceava stă mult mai prost, deşi are în plus cetate. În Suceava au statui doar trei voievozi: Petru I Muşat, Ştefan cel Mare şi Petru Rareş, iar Curtea Domnească nu se poate vizita. La Târgovişte aţi văzut câte sunt. Ba din trei au rămas două, că statuia lui Petru I Muşat a fost aruncată la marginea cimitirului pentru că deranja crâşma primarului. Am intrat printre ruine, unde se putea vizita, dar fiind şantier, nu am putut pătrunde prin foarte multe cotloane.

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 189 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 191 [1600x1200]

Ne-am strecurat printre muncitori, roabe şi lopeţi până la baza Turnului Chindiei. Ce vedeam era o versiune refăcută a obiectivului ridicat de Vlad Ţepeş. Am urcat treptele acumulând informațiile afișate pe pereți sub formă de text, fotografii și hărți.

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 202 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 230 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 231 [1600x1200]

De sus vedeam întregul furnicar din jurul ruinelor și clădirilor care au rezistat vremii. Ca nuca în perete se potrivesc materialele folosite pentru recondiționarea Palatului Domnesc. Înțelegeam supărarea acelui angajat răzvrătit. Arată ca dracu’ termopanele şi materialele plastice instalate printre ruine. De atunci încoace aud numai critici şi cât de periculoase sunt pentru vestigii acele bolţi care nu permit circulaţia aerului. Fără doar şi poate această reabilitare este un eșec, un scuipat pe obrazul istoriei locului. Atunci, traseul pe ziduri, confecţionat la rândul lui tot din material plastic, nu era încă terminat. Am contemplat câteva minute curgerea secolelor în acel loc şi în împrejurimi. Şi totuși, ce o fi fost în mintea celui care a gândit nebunia cu termopanele?

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 206 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 205 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 217 [1600x1200]

De pe Turnul Chindiei vedeam cât de aproape era gara Târgoviște Nord de Curtea Domnească. Pe deal e Mânăstirea Dealu. În trecut, grădinile voievodului se întindeau de la curte până la poalele dealului de peste apa Ialomiței. Acum, o parte din aceste grădini sunt Parcul Chindia, pe suprafața căruia se găsește și lacul cu același nume. De sus, perspectiva este neașteptat de largă în toate cele patru puncte cardinale. Acest turn a avut o importanță deosebită în observarea mișcărilor de oști înspre oraș și depistarea la timp a unor incendii ce se puteau dovedi devastatoare pentru așezare.

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 211 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 221 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 219 [1600x1200]

Am plătit la ieşire, spre surprinderea celui care tăia bilete. Ne-am îndreptat pe alte străduțe către centrul civic. În fața clădirii care adăpostește Consiliul Județean și Prefectura Dâmbovița, descoperim la loc de cinste statuia lui Mircea cel Bătrân, domnitorul de numele căruia se leagă mutarea reședinței voievodatului de la Curtea de Argeș la Târgoviște. În Suceava, statuia voievodului care a făcut același lucru, a fost îndepărtată pentru ca primarul să-și poată extinde crâșma. E destul de trist să constat acest lucru. Clădirea e construită după unul din cele câteva modele comuniste aprobate de conducerea de partid și de stat pentru clădiri administrative. În apropiere se află un alt clișeu al Iepocii de Aur, și ca înfățișare și ca denumire, magazinul universal Muntenia.

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 237 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 242 [1600x1200]

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 244 [1600x1200]

Ne-am întors la gara principală a orașului pe aproximativ același traseu. În mintea mea bântuiau comparațiile între fostele capitale de voievodate medievale Suceava și Târgoviște. Am observat o grijă mai mare pentru trecut aici, cu tot cu termopanele instalate la Curtea Domnească. Mă întreb și acum dacă numai ocupația imperială e responsabilă de complexul de inferioritate al urmaşilor românilor trăitori odinioară în Bucovina, care își bat joc de secolele de istorie moldovenească, dar îi confiscă simbolurile pentru a le asocia cauzei lor nesănătoase promovată prin festivism și lozinci?

2010 08 16-20 (Targoviste - Bucuresti - Rosiori - Turnu - V. Ol) 250 [1600x1200]

Am părăsit Târgovişte cu destinaţia Bucureşti. Săgeata albastră ne-a scos din oraș la umbra coșurilor Combinatului de Oţeluri Speciale. Cândva o mândrie a industriei naționale, după ce a fost preluat de Mechel, a intrat în programul rusesc de anihilare a siderurgiei românești. În zilele noastre, combinatul se zbate în insolvență și pare că va lua drumul portului Constanța pe bucăți. România exportă fier vechi în toate colțurile lumii și importă la greu oțel-beton, exact unul dintre produsele de bază ale acestui combinat.

Anunțuri

Un gând despre „Eroi de poveste trăit-au atunci

  1. Pingback: După blocurile gri sunt bisericile voievozilor valahi [1/71] | Drumurile lui Spetcu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s