Călătorie prin groapa de gunoi a Sucevei

07 11 2010. Era pe vremea când al doilea mandat al ungătorului de rulmenţi în fruntea Sucevei tocmai trecuse de jumătate. Acesta slobozise poruncă să se unească, printr-o uliţă, unicul cinematograf din ţară transformat în biserică, de blocul de garsoniere din dosul noului edificiu creştin-ortodox, unde tartor era un slujitor al Domnului cu mare grijă duhovnicească faţă de enoriașele măritate. Porunca a fost îndeplinită în mare grabă de slujbaşi beţi şi fără simţ de răspundere. A rămas marcat cu roşu în cartea de istorie a cartierului George Enescu faptul că uliţa de 200 de m, arăta după câteva luni, mai rău ca străzile vecine, care nu mai simţiseră căldura asfaltului de la inaugurarea cartierului, undeva pe la mijlocul deceniului opt al secolului trecut.

2010 11 07 (Suceava) 002 [1600x1200]

Pe atunci, între Palatul Administrativ şi clădirea Muzeului de Ştiinţe Naturale, se organiza un târg de porcării tradiţionale. Adică de alimente făcute din carnea porcului. Se mai vindeau izmene, ii, cămăşi şi traiste goale. Acele corturi mizerabile sunt istorie. În zilele noastre, aceleași porcării se vând din caşcarabete construite din lemn, care noaptea sunt folosite cu mare succes de trecătorii cu nevoi normale, lipsiţi de curajul vederii la faţă a interiorului unei toalete ecologice.

2010 11 07 (Suceava) 011 [1600x1200]

În acele zile, Adrian Păunescu se răcea sub înjurăturile fiilor de cominternişti ajunşi mari filosofi şi democraţi după 1989 şi sub lacrimile grele, dublate de osanale, ale colegilor de luptă naţionalist-comunistă. Erau ceasuri de doliu, patria îl plângea pe marele versificator care a tot cerut o altă Ordine de zi. A scris mult şi a dus-o bine în socialismul multilateral dezvoltat. Nu a mai apucat comunismul, cum niciunul dintre noi nu l-am mai apucat, motiv pentru care a scris şi mai mult şi a dus-o şi mai bine în capitalismul de cumătrie scos cu forcepsul din chinurile tranziției de hidrologul Iliescu Ion.

2010 11 07 (Suceava) 013 [1600x1200]

Centrul Sucevei era în plin şantier. S-au descoperit ruine valoroase. Într-un oraş condus de un primar şi nu de un ungător de rulmenţi, acestea aveau să fie valorificate. Au fost distruse cu buldozerul şi li s-a şters urma. Prin buricul târgului, oriunde ai săpa, scoţi la iveală ruine şi ciolane. Poate tocmai din acest motiv, piaţa centrală arată acum ca un memorial al Holocaustului şi în limbaj colocvial poartă denumirea La Cavouri.

2010 11 07 (Suceava) 014 [1600x1200]

Femeia-Molie sau Tirbușonul veghea distrugerea ruinelor. La ce ţeapă a fost pentru municipalitate şi pentru părintele ei, a stat cam puţin în centrul oraşului. Acum şi-a găsit locul la umbra steagurilor. Deşi UE a mai câştigat o ţară, ungătorul de rulmenţi nu a aflat şi steagul Croației nu fâlfâie deasupra Bucovinei Înaripate. După cum se poate vedea, Suceava a avut cândva troleibuze. Cine-şi mai aduce aminte de ele?

2010 11 07 (Suceava) 017 [1600x1200]

McDonald’s şi-a înfipt o șandrama în centrul oraşului, exact ca un păduche în frunte. Apoi şi-a mai înfipt şi un stâlp, pe care, de ani buni, deşi este somat periodic, refuză să-l scoată. Pe acolo se trece cu mâna la nas de putoarea degajată de stabilimentul pentru furajarea capitaliştilor de consum, ceva mai urât mirositoare decât oferta stației de epurare modernizată. Parcul Şipot, pe care nicio guvernare locală, oricât de mult sprijin ar fi avut la Bucureşti, nu a fost capabilă să-l smulgă Ocolului Silvic Pătrăuţi şi să-l aducă în grija municipalităţii, avea mare noroc de frunzele proaspăt căzute şi de toamna secetoasă, că altfel ne-ar fi întâmpinat stive de gunoaie şi cursuri de ape pe alee.

2010 11 07 (Suceava) 018 [1600x1200]

Statuia lui Ştefan cel Mare pierde elemente la bază, dar se îmbogăţeşte la vârf cu arbori din specia mesteacăn. Legenda spune că nişte ţigani au pus ochii pe un basorelief de pe soclul statuii. Au tras o căruţă cu un cal exact la baza simbolului Sucevei. Cum nu aveau studii inginereşti, calculele lor au fost complet eronate, astfel, după ce au ajutat cu niște răngi basorelieful din bronz să se lase pradă gravitației, căruţa a fost făcută praf de cele câteva tone ale operei de artă, iar calul a fost ridicat un metru în aer. Speriaţi de legile fizicii, ţiganii au dezlegat calul şi duşi au fost. Angajaţii muzeului au recuperat basorelieful şi căruţa avariată şi le-au închis într-un beci la loc sigur sub cheie.

2010 11 07 (Suceava) 024 [1600x1200]

Umblă vorba că, după legalizarea prostituției la noi în ţară, casele ţărăneşti de la Muzeul Satului, vor putea fi închiriate pentru sex rustic. Mai face şi muzeul un ban cinstit, că din nunţi şi cântăcioşi de Etno TV nu prea câştigă cine ştie ce.

2010 11 07 (Suceava) 028 [1600x1200]

Cimitirul Pacea, aflat peste gard, era la fel de trist ca întotdeauna. Nu era în desfăşurare nicio îngropare, doar câţiva morţi depozitaţi la capelă.

2010 11 07 (Suceava) 038 [1600x1200]

Cetatea de Scaun se pregătea de ultima iarnă înaintea reabilitării capitale. Stătuse deja de prea multe decenii încremenită în faza asta şi prin măruntaiele ei mai erau suficiente enigme de dezlegat şi vestigii de descoperit.

2010 11 07 (Suceava) 035 [1600x1200]

Oul Insectei, o afacere de partid de inspiraţie huţulă, s-a dovedit a fi cea mai grăitoare probă a impotenţei portocalii. Nu a fost nici record mondial, nu a fost nici vopsit de meşteri populari, dar a adus profit gras celor care l-au tot mutat de colo colo prin târgul Sucevei.

2010 11 07 (Suceava) 037 [1600x1200]

În satul Lisaura se ajunge pe un drum de piatră care, de zeci de ani, aştepta un strat gros de beton, pentru a putea rezista noroiului după o ploaie serioasă. Localitatea se întinde spre valea Sucevei.

2010 11 07 (Suceava) 041 [1600x1200]

2010 11 07 (Suceava) 046 [1600x1200]

Din spatele caselor se vede coşul de la CET. Unitatea industrială funcţiona. Acum se pregăteşte de o lungă călătorie cu vaporul spre harnicele furnale ale străinilor. Nu va plăti nimeni pentru asta, nici căpușele politice trimise de partide în consiliul de administraţie şi nici cei care s-au îngrijit ca societatea să fie neprofitabilă şi să acumuleze datorii peste datorii.

2010 11 07 (Suceava) 051 [1600x1200]

Platoul cetăţii este despărţit de groapa de gunoi, aflată pe malul Sucevei, de o coastă abruptă, plantată cu pădure cu câteva decenii în urmă. Coborârea este anevoioasă şi cu peripeţii. Torenţii sapă de fiecare dată când au ocazia în corpul dealului. Straturile geologice se pot vedea cu ochiul liber așa cum le-a lăsat încrețirea fundului Mării Sarmatice.

2010 11 07 (Suceava) 065 [1600x1200]

2010 11 07 (Suceava) 066 [1600x1200]

Efortul merită din plin. Nimic nu se compară cu ieșirea dintr-o pădure la marginea unei gropi de gunoi. Unii ne păcălesc că este o fostă groapă de gunoi. Un patron de plăcintărie în Areni, care are şi o firmă de cărat deșeurile menajere, ştie cel mai bine că fosta groapă de gunoi nu e fostă. Locul poartă denumirea Călău şi adăposteşte reziduurile sucevenilor din ultimele veacuri. S-a tot vorbit de o acoperire a deșeurilor cu pământ şi plantarea unei păduri deasupra. Basme de adormit copiii şi electoratul.

2010 11 07 (Suceava) 071 [1600x1200]

2010 11 07 (Suceava) 077 [1600x1200]

De pe înălțimea gunoaielor, fosta fabrică de fibre artificiale transformată în mol, arată bine. Toamna e cel mai bine să mergi la mol, nu pute a nimic.

2010 11 07 (Suceava) 084 [1600x1200]

Cei mai deştepţi pescari pe care-i cunosc, aruncă undiţa între staţia de epurare şi groapa de gunoi. Spun că acolo sunt cei mai mari peşti, fiindcă au mâncare din plin. Nu mi-au spus cât de gustoasă e mâncarea din acei peşti. Ce-i drept, nici nu am întrebat.

2010 11 07 (Suceava) 087 [1600x1200]

Pârâul Areni se varsă în râul Suceava în acest loc. Înainte ca el să poarte denumirea de Cacaina, cei mai vechi locuitori ai Sucevei, cum au descoperit arheologii, şi-au făcut colibele aici. Suceava medievală s-a dezvoltat pe malul acestui pârâu. Cacaina a fost botezat după ce oraşul s-a transformat în capitală, iar numărul locuitorilor a crescut mult, astfel că dejecțiile şi deșeurile produse de ei trebuiau aruncate undeva şi cel mai nimerit s-a stabilit că e în albia pârâului Areni.

2010 11 07 (Suceava) 099 [1600x1200]

2010 11 07 (Suceava) 100 [1600x1200]

Drumul flancat de gunoaie duce către oraş. Este o prelungire a gropii de gunoi. Primele construcţii civile sunt niște case ţigăneşti, apoi vile şi vilişoare. Comunitatea de ţigani din Suceava e neglijabilă din punct de vedere numeric. Asfaltul nu este demn de ulițele pe care şi-au făcut veacul odinioară meşteşugarii târgului.

2010 11 07 (Suceava) 106 [1600x1200]

2010 11 07 (Suceava) 108 [1600x1200]

Se presupune că de la cea mai veche biserică a oraşului, unde unii istorici spun că ar fi îngropat Petru I Muşat şi deşi s-a descoperit un mormânt, aceştia nu s-au pus încă de acord cine e locatarul, ar cam începe centrul istoric al Sucevei. Cele câteva sute de metri care despart Sfântul Gheorghe Mirăuţi de principala arteră a Sucevei arătau ca dracu’ şi între timp nu s-a schimbat nimic pe acolo.

2010 11 07 (Suceava) 111 [1600x1200]

Curtea Domnească zăcea în mizerie ascunsă de niște panouri metalice pe care lipitorii de afişe încă lipesc afişe. Şoimii patriei au ajuns pensionari şi la Curtea Domnească nu s-a clintit o lespede, nu a scos de sub greutatea lutului nimeni nicio ruină, niciun vestigiu. Doar muncitorii, care mai bagă sau mai scot câte o ţeavă în parcul de lângă, distrug cu târnăcopul sau cu excavatorul ziduri ascunse vederii. Dacă nu dau de oase pot distruge în voie. Când apar oasele, vin arheologii. Curios cum pentru Curtea Domnească nu s-au găsit niciodată resurse, dar pentru ouă de insectă, tirbușoane şi fabricile de făcut bani ale popilor au fost căcălău.

2010 11 07 (Suceava) 117 [1600x1200]

Pietonalul din centrul oraşului arăta execrabil. A căpătat o faţă nouă. E, totuși, mai mult decât nimic. Când stai în glod şi-n praf, ceva granit din China e lux, cu toate că tot execrabil arată.

2010 11 07 (Suceava) 121 [1600x1200]

Erau ultimele momente în centru ale celui cu care începe istoria Sucevei. A fost luat într-o remorcă şi lepădat lângă gardul cimitirului printre niște tomberoane. Acolo stă şi acum. În locul unde a putut fi văzut câteva decenii nu se va mai întoarce niciodată. Acel spaţiu a fost acaparat de crâșma irlandezilor de la Prelipca. Mă întreb ce sucevean care ştie istoria oraşului şi înţelege ce efect distructiv are pentru aşezare acest clan de prădători, şi-ar da banii munciţi unora ca ei?

2010 11 07 (Suceava) 123 [1600x1200]

Şi fanfara cânta bucovinenilor cunoscutele cântece pe care se împart gratis găluşte, la marile sărbători religioase, electoratului fidel şi mulţumit de excelenta treabă pe care o face ungătorul de rulmenţi în aşezarea care nu se mai ridică la rangul de municipiu. Acum este cel mult o comună urbană, din care populaţia tânără şi educată fuge unde vede cu ochii.

2010 11 07 (Suceava) 126 [1600x1200]

Anunțuri

4 gânduri despre „Călătorie prin groapa de gunoi a Sucevei

  1. Recent, în Săptămâna Mare, am trecut prin Botoșani, Suceava, Fălticeni, Ceahlău. Credeam că vom merge pe drumuri mai line. Ce-i drept, am văzut multe șantiere: ici se reconstruia un pod, colo se peticea o porțiune de drum… Poate data viitoare, dacă am să bat aceleași drumuri, voi merge pe drumuri europene. Cât despre Suceava, mi-a plăcut, din ceea ce am reușit să văd.

      • Așa e, căci și prin Târgu Neamț am trecut. Acel drum îmi amintea de un drum local din Moldova republicană.
        Și autoritățile locale din România au foarte mult de lucru. E timpul să se învețe să sugă mai cu îndrăzneală din fondurile europene. Din păcate, aveți mari probleme la acest capitol, din câte am văzut.
        Cred că Basarabenii, dacă ajung să intre și ei vreodată în UE, ar putea călca pe aceeași greblă, dacă nu-și dezumflă bășica la timp și nu învață din greșelile României.

        • Se preferă fondurile guvernamentale pentru drumuri, pentru că din acestea se poate fura în voie. Din fonduri europene, administrațiile locale şi judeţene preferă să facă treburi fără finalitate concretă, de ex: simpozioane, festivaluri, abureli pe resurse umane şi dezvoltare profesională şamd. Dacă RM va adera vreodată la UE, totul va fi mult mai simplu pentru ea, va avea la dispoziţie toată experienţa României.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s