Basarabia e-n Ucraina (Cetatea vândută de la Limanul Nistrului)

05 08 2010. Ajuns de puţină vreme în Chişinău, am aterizat într-un apartament din sectorul Botanica şi admiram de la etajul 9 al unui bloc P+15 de pe Bulevardul Dacia, fost Prospekt Mira (Bulevardul Păcii), din interiorul urbei, celebrele blocuri numite Porţile oraşului şi Stadionul Zimbru, aflat peste drum. În 1974, când însuşi Leonid Brejnev a venit să verifice cam câte tancuri ar putea pătrunde simultan prin una dintre cele două intrări dinspre sud ale capitalei fostei Republici Socialiste Sovietice Moldoveneşti, acum Republica Moldova, stat încă aflat sub ocupaţie rusească în câteva raioane, artera care avea să fie rebotezată aproape două decenii mai târziu de primarul român Costin, a fost lărgită corespunzător.

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 002 [1600x1200]

Prima mea grijă, după ce a am coborât din acel balcon, a fost să schimb lei româneşti în grivne ucrainene. La Chişinău se poate. Plus câţiva lei moldoveneşti, pentru că urma o plimbare plăcută prin cea mai verde capitală europeană şi fiind vară, berea Chişinău la halbă mergea de minune. 2010 a fost anul în care Mihai Ghimpu a ocupat funcţia de preşedinte interimar al statului românesc de peste Prut. Mandatul său de un an şi trei luni a fost o adevărată gură de aer pentru românii din Republica Moldova, pentru limba română şi pentru scoaterea la iveală a crimelor sovietice. Printre altele, a fost amplasată, în faţa clădirii guvernului, provizoriu, până va fi edificat un monument în memoria victimelor ocupaţiei sovitice, o piatră cu o inscripţie. Această piatră le stă rău de tot în gât mancurţilor şi rusofonilor. La câţiva paşi mai încolo, pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică Ştefan cel Mare şi Sfânt, a apărut, tot în acea vară, bustul lui Grigore Vieru.

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 011 [1600x1200]

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 019 [1600x1200]

Ne-am preumblat puţin pe umbroasele străzi centrale care delimitează pătrate perfecte construite cu clădiri plăcute ochiului. Am trecut şi pe la Palatul Republicii, locul unde îşi are şi acum sediul provizoriu Parlamentul Republicii Moldova, după ce clădirea unde funcţiona instituţia a fost incendiată în aprilie 2009. Destul de des privirea trecătorului dă peste panouri pe care scrie ori Modova este patria mea, ori Republica Moldova este patria mea. Moldova nu mai e patria nimănui din 1859, iar Republica Moldova e doar un stat eşuat, deocamdată nu e patrie pentru nimeni.

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 020 [1600x1200]

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 021 [1600x1200]

Ne-am mutat pe partea cealaltă a coloanei vertebrale a Chişinăului, Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt. Am ajuns în faţa monumentului dedicat Eroilor Comsomolului Leninist de pe fostul Prospekt Molodeji sau Bulevardul Tineretului, care a devenit după declararea independenței față de România a Republicii Moldova, Bulevardul Renașterii Naționale. În 2010, o parte din acesta a devenit Bulevardul Grigore Vieru. Monumentul este încă în picioare. Sunt şi eu curios pentru cât timp.

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 030 [1600x1200]

Am trecut Bâcul şi pe Bulevardul Renaşterii Naţionale, nu se precizează care e naţiunea, am găsit circul închis de ani buni şi aflat într-o dureroasă paragină. Puţin mai sus, că bulevardul urcă vizibil, se găseşte un teren viran de dimensiuni considerabile, pe care comuniştii lui Voronin au promis, de mai bine de un deceniu, că vor ridica un stadion cum nu a văzut toată Comunitatea Statelor Independente Dependente de Federaţia Rusă.

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 039 [1600x1200]

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 040 [1600x1200]

Deja intraţi în sectorul Râşcani, Strada Bogdan Vodă ne-a scos în Piaţa Alecu Russo, de unde am luat-o pe Bulevardul Moscova. Cam pe la mijlocul acestuia, într-o parte, se află Complexul Memorial „Feciorilor Patriei – Sfântă Amintire”, dedicat morţilor fără rost în războiul pe care URSS l-a purtat în Afganistan şi unde carnea de tun au fost moldovenii, georgienii şi tadjicii. În spate se observă imensul parc Râşcani şi urâtele blocuri din sectorul Ciocana.

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 045 [1600x1200]

În capătul acestui bulevard se află Universitatea Tehnică a Moldovei, deci a Moldovei, nu a Republicii Moldova. După campus se găseşte cartierul Bucovina şi apoi oraşul e gata. Deja soarele apunea. Ne-am dus pe strada Bucovinei, care uneşte capetele dinspre exteriorul oraşului ale celor două sectoare şi am ieşit la un mol, unde am mâncat ceva.

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 056 [1600x1200]

06 08 2010. Nu chiar foarte de dimineaţă, am părăsit Chişinăul prin cea de-a doua sa ieşire spre sud, Şoseaua Munceşti. Începea OPERAŢIUNEA NISTRU, pe care o voi relata în postarea de faţă şi în următoarele două articole. Împreună cu Petrea am plecat din Gara Nord, cum i se spune autogării din nu chiar nordul oraşului. Am mers cu un autobuz care lega Chişinăul de Sergheevca, Serghieşti pe numele românesc. Una dintre localităţile de la malul Mării Negre unde îşi petrec vacanţele cetăţenii cu mai puţini bani din Republica Moldova.

Pentru că nu aveam profil de bişniţari, şoferul autobuzului, un tip de maldavan pentru care experienţa de referinţă a vieţii rămâne stagiul militar satisfăcut în armata sovietică, ne-a reperat imediat şi a început să ne chestioneze. Unde mergeţi? La Cetatea Albă. Ci Cetatea Albă, aşeea-i vândutî dimult, amu-i Belgorod Dnestrovsk. Urcăm în autobuz şi şoferul împarte acele formulare tâmpite care trebuaiu completate în două exemplare şi predate vameşilor ucraineni la intrare şi la ieşire din ţară. Că erau complet inutile s-au prins şi ucrainenii şi de vreo doi ani le-au abandonat. Scriem pe ele că mergem la Odesa în scop turistic. Şoferul se uită pe ele şi foarte iritat, parcă era opărit la fund, spune gesticulând violent: Ei şi prostii ni-aţ scris voi aişea?! A sî va întoarcî înapoi! A sî zâcî cî merjiţ la lucru în Odesa!

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 063 [1600x1200]

La cam 100 de km sud de Chişinău şi foarte aproape de graniţa cu Ucraina, întâlnim ultimul orăşel mai însemnat, capitală de raion. Facem un popas de câteva minute. E Ştefan Vodă, fost Suvorov, fost Biruinţa, fost Chizil, întemeiat de nemţi sub numele Kizil. Istoria Basarabiei istorice sau a sudului Basarabiei, a cunoscut multe colonizări, mai ales după ce ruşii au recuperat de la România cele trei judeţe: Cahul, Bolgrad şi Izmail, date în schimbul Dobrogei, după ce tot românii i-au salvat de la ruşinea înfrângerii la Plevna. Şi cum vom vedea şi mai la vale, în teritoriul aparţinând Ucrainei, numai ucraineni nu se găsesc.

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 062 [1600x1200]

Şi ajungem la frontieră. Graniţa se află între localităţile Tudora din Republica Moldova şi Cazacii Vechi din Ucraina, localitate numită acum Starocazacie. Timp de staţionare: 90 de minute. Pentru o parte din acest timp pierdut sunt vinovat numai şi numai eu. În autobuz eram noi şi bişniţari, în special babe care se ocupau cu specula de frontieră. Limba de comunicare era strict rusa. Numai noi doi vorbeam în română.

Când să pornim, se descoperă probleme la formularul meu. Şoferul turba. Babele vociferau. Am coborât, am mers la frontierist, mi-a dat alt formular şi mi-a explicat foarte frumos, în limba ucraineană, că trebuie să scriu la scopul vizitei PRIVAT. Ceea ce şoferul cu cetatea vândută nu a ştiut. Ceva mai înainte, în autobuz, completasem un alt formular, că turism la Odesa nu era bine, cu turism la Belgorod Dnestrovsk. Marea problemă era strada unde puteam fi găsiţi şi, ca şi în 2008 la graniţa cu Ucraina de la Siret, am trecut, de data asta la sugestia unui tuciuriu cu dantură precară, Lenina 4. În Ucraina, Lenin e încă la mare cinste, chiar şi acum când i se distrug statuile pe bandă rulantă.

Cât completam, babele bolboroseau şi cârâiau. Una din ele a plesnit şi zice pe ruseşte, uitându-se la mine: Aşa de mare şi nu ştie limba rusă! Apoi dă din cap dezamăgită. Mi-am pus cenuşă în cap şi mi-am cerut iertare că nu cunosc limba prieteniei popoarelor din republicile surori. Văzându-ne trecuţi la ucraineni, ca şi înainte de frontieră, dar cu mai multă poftă, am râs bine de comicul situaţiei demne de teatrul absurd.

De râs, dar mai mult de plâns, a fost descoperirea schimonosirii numelor localităţilor de pe traseu. Satele cu denumiri româneşti şi din când în când nemţeşti, au primit nume plăcute timpanului de colhoznic ajuns şef de raion. Ce se vedea de pe fereastra autobuzului mai mult decât orice altceva era sărăcia. E foarte clar că autorităţile ucrainene ştiu foarte bine că acest pământ poate fi pierdut oricând, ori în favoarea României ori a Federaţiei Ruse şi nu se mai sinchisesc să bage bani în el, spre deosebire de regiunea Cernăuţi, despre care ele cred că va face parte şi în viitorul îndepărtat din ţara lor.

La ora 13 coborâm în Cetatea Albă, exact lângă gară.

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 070 [1600x1200]

Cetatea Albă este un oraş în formă de evantai, aşezat la Limanul Nistrului. În vârful evantaiului, pe o peninsulă, este aşezată cetatea, pe care am început să o căutăm de cum am coborât. Prima piatră a fost pusă de greci acum 2500 de ani şi colonia rezultată a fost botezată Tyras, după numele Nistrului în vechime. A trecut de-a lungul vremii pe la numeroase popoare, la un moment dat a fost şi sub stăpânirea lui Burebista, dar nu s-a consemnat nicio vizită oficială acolo a regelui trac. Au mai peticit-o şi genovezii, dar forma actuală i-a fost dată de Ştefan cel Mare, care a cedat-o spre sfârşitul domniei turcilor, a vândut-o prima dată, cum ar spune şoferul maldavan, după mai mult de un secol de stăpânire moldovenească.

Turcii i-au zis Akkerman şi le-au dat voie tătarilor să revină pe acele meleaguri, iar ruşii, popor fără niciun pic de imaginaţie, ca şi în cazul Bender / Tighina, au folosit numele turcesc post 1812. După 1918 a făcut parte din România Mare şi l-a dat patriei pe Nicolae Văcăroiu, un prim ministru care ne-a învăţat privatizarea în masă şi ne-a distribuit cupoane, în valoarea de un milion de lei vechi bucata, pe care să le schimbăm pe băutură sau acţiuni la fabricile şi societăţile de care era programat să se aleagă praful. În 1940, când administraţia română s-a retras fără să tragă un glonţ, cetatea a fost vândută a doua oară.

După ce a intrat în componenţa URSS, minţile luminate de la Kremlin, au mutat teritoriul care respectă aproximativ limitele Basarabiei de dinainte de 1812, în RSS Ucraineană, astfel lăsând RSS Moldovenească fără ieşire la mare şi fără cetate. Niciun tovarăş moldovean nu a avut nimic de comentat cu privire la acest aspect, astfel cetatea a fost vândută a treia oară. Tot atunci, RSS Moldoveneşti i-au luat şi Balta, dar i-au lăsat Tiraspolul, ca să fie mereu balamuc la Nistru. În 1997, un om de nădejde pe care l-a dat Tighina patriei, Emil Constantinescu, a vândut a patra oară cetatea, semnând un pact neghiob, de data asta Ucrainei, care-i spune Білгород-Дністровський.

Aflăm de la un taximetrist cum să ajungem la cetate. Nu mergem chiar pe cel mai scurt traseu. Ne abatem mai întâi printr-un parc neîngrijit, Parcul Păcii, care are în centrul său un monument dubios. A fost ridicat în 1964 şi marchează 20 de ani de la eliberarea Transnistriei de sub ocupaţia fascistă.

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 073 [1600x1200]

Ieşim din parc şi mergem pe o străduţă care duce către piaţă. Văzusem deja câteva străzi şi am observat că sunt pavate sau asfaltate. Pavajul e unul vechi şi sunt aproape sigur că e de pe vremea României Mari, pe când asfaltul, de acum găurit şi mâncat, e de pe timpul URSS-ului. Ucrainenii nu au investit o grivnă în acest oraş de când se află sub administraţia lor. Spre deosebire de alţi locuitori ai teritoriului dintre Prut şi Nistru, un localnic ştie foarte bine unde se află şi şi-a lipit pe microbuz un abţibild imprimat cu Basarabeanul.

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 080 [1600x1200]

Oraşul e destul de cuminte, pare chiar pustiu şi liniştea e foarte rar întreruptă. În zona pieţei e puţină forfotă. Populaţia, în general îmbătrânită, cumpără mai nimic, semn al sărăciei. Pe un panou am găsit afişe care anunţau un concert în interiorul cetăţii. O trupă din Kiev, Бумбокс, cântase cu două zile mai repede. Muzica lor e atât de proastă şi enervantă, că nu are rost să introduc în articolul de faţă niciun cântec.

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 084 [1600x1200]

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 086 [1600x1200]

Urcăm pe o terasă aflată pe o platformă în apropierea pieţei. Crâşma se numea Planeta, scris chirilic, fireşte. De sus vedem mai bine împrejurimile. Suntem serviţi de o tânără tătăroaică. Limba de comunicare e exclusiv rusa. În faţă avem o clădire cu antene ca pe vremea lui Ceauşescu, în care funcţionează mai multe centre foto. Îmi dau seama că locuitorii urbei sunt pasionaţi de fotografia pe film. Singurul lucru care m-a surprins a fost automatul cu prezervative din veceul stabilimentului unde ne-am tras puţin sufletul.

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 088 [1600x1200]

Uitându-mă la tătăroaică îmi aduc aminte din nou de Nicu Văcăroiu. Am o revelaţie şi înţeleg de ce are atâtea caracteristici de asiatic în fizionomie. Apoi am o curiozitate, nesatisfăcută încă: Oare cât sânge tătar îi curge în vene? A fost o vreme când în acest oraş, după români şi evrei, nemţii erau a treia comunitate ca număr. Fostele lor case sunt întâlnite destul de des. Pe unele străzi, dacă nu ar fi paragina, ai spune că eşti prin Bistriţa sau Braşov. Acum nemţi nu mai sunt, iar românii numără cam 2% din totalul populaţiei oraşului.

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 100 [1600x1200]

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 252 [1600x1200]

Ţineam drumul indicat şi ne afundam într-un fel de mahala. Petrea întreabă o femeie pe unde ajungem la cetate. Ea ne arată gesticulând că cetatea e imediat după colţ. Facem câţiva paşi şi ajungem pe un teren de sport părăsit, vecin cu şanţul fortăreţei, de unde o putem admira pentru prima dată pe viu. Eu nu am de ce să mă plâng de ucraineni, fiindcă sunt sucevean, iar căile de acces către Cetatea de Scaun a Sucevei sunt într-o stare mult mai jalnică. Asta se întâmplă când alegi primar un fost ungător de rulmenţi, istoria oraşului e tratată mai rău decât sub ocupaţie!

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 103 [1600x1200]

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 117 [1600x1200]

Peste drum de cetate se află un local pe care scrie: Vinuri basarabene. Interesant, am mai găsit pe cineva care ştie. Aproape de intrare sunt tarabe cu suveniruri şi magneţi de frigider. Petrea întreabă o comerciantă de astfel de nimicuri, în limba rusă desigur: A cui e cetatea asta? Răspunsul vine imediat: Naşa, adică A noastră. Femeie a omis să spună cine sunt ei.

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 118 [1600x1200]

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 123 [1600x1200]

Admirăm ruinele oraşului antic Tyras, aflate în partea dreaptă a intrării.

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 130 [1600x1200]

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 126 [1600x1200]

Cetatea Albă era a treia fortăreaţă moldovenească de la Nistru pe care o vizitam. Hotinul arată infinit mai îngrijit, motivul l-am spus mai sus, iar Soroca este acum în plin proces de reabilitare. Bourul moldovenesc a fost îndepărtat de deasupra intrării încă de pe vremea sovieticilor pentru a fi recondiţionat. De atunci nu a mai apărut. Ucrainenii, băieţi descurcăreţi, au pus în locul bourului de piatră, stema raionului Білгород-Дністровський, confecţionată dintr-o pânză cauciucată.

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 132 [1600x1200]

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 133 [1600x1200]

Plătim la intrare câte două grivne de căciulă. Lângă poartă sunt amplasate rămăşiţe ale oraşului antic. Încă de cum am păşit în interior, ne şochează măreţia împrejmuirii de piatră. E de vreo trei ori mai mare decât cetatea Sucevei. Sunt două curţi şi o fortăreaţă. Prima curte este cea mai întinsă. E invadată de buruiene, dar în interior sunt şi corturi în care poţi mânca pizza şi hot-dog, poţi bea bere, te poţi costuma în vreun fel de surogat de cavaler sau domniţă, poţi trage cu arcul şi alte prosteli de astea cu iz medieval, la care pun botul cei total dezinteresaţi de istorie şi trecut, dar care altfel nu ar trece poarta unor asemenea obiective, poate doar pentru şedinţe foto.

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 142 [1600x1200]

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 146 [1600x1200]

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 149 [1600x1200]

Cu toate că la intrare era afişat un regulament care interzicea căţăratul, nimeni nu respecta această cerinţă. Pe ziduri sunt formate cărări bătute. În şanţul cetăţii şi dincolo de el se observă depozite de gunoi. Curios cum rezistă această cetate la atâta dezinteres. Ucrainenii au trecut Hotinul la capitolul cele şapte minuni arhitectonice din ţara lor, Cetatea Albă nu e pe lista aia, explicaţia mai sus. Românii de la Bucureşti şi moldovenii de la Chişinău nu prea au nimic de spus cu privire la acest edificiu, de cele mai multe ori nu sunt în stare să protejeze ce se află sub autoritatea lor. Prin locurile mai dosite, grupuri de adolescenţi din oraş împart câte un PET de bere şi scot fum pe nări. Nu are nimeni grija lor. De pe ziduri admirăm Limanul Nistrului şi oraşul Cetatea Albă. Ne dăm seama cât de bine e amplasată din punct de vedere militar această construcţie şi de ce a fost atât de râvnită de numeroase neamuri de-a lungul istoriei.

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 157 [1600x1200]

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 158 [1600x1200]

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 159 [1600x1200]

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 160 [1600x1200]

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 168 [1600x1200]

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 173 [1600x1200]

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 194 [1600x1200]

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 174 [1600x1200]

Intrăm în a doua incintă, mult mai mică şi mai populată în turişti. O duduie se plimba cu o turmă după ea. Era ghid. Povestea, în limba rusă desigur, despre cum Kutuzov s-a opintit şi a modernizat cetatea. Am mai dat sporadic peste grupuri organizate, cum ar fi nişte copii din Inguşetia, republică a Federaţiei Rusă specializată în producerea de terorişti caucazieni. Lângă zidul citadelei, frumos pictat cu şpreiul de un amator al profundei inculturi urbane, zărim scena pe care a concertat acea formaţie de duzină din Kiev.

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 192 [1600x1200]

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 199 [1600x1200]

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 200 [1600x1200]

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 226 [1600x1200]

Intrăm în fortăreaţă sau citadelă. E cam de dimensiunile cetăţii Soroca, numai că are formă pătrată. Impresionează prin zidurile foarte groase. Nu te poţi căţăra nicăieri şi nici nu poţi pătrunde în catacombe. Orice gaură în zid e blocată prin grilaje din fier prin care lumea aruncă bani. De ce? Nu am reuşit să-mi dau seama.

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 204 [1600x1200]

Am urcat din nou pe ziduri. Am observat un mic port turistic. Am mai admirat puţin fortăreaţa şi din alt unghi, apoi oraşul antic şi limanul care, în aval, se îngustează vizibil.

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 213 [1600x1200]

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 214 [1600x1200]

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 216 [1600x1200]

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 218 [1600x1200]

Emoţionat, trist, mulţumit că am reuşit să văd cetatea după ce de atâtea ori m-am visat la porţile sale, am pornit să descoperim şi alte atracţii are oraşului Belgorod Dnestrovsk, fost Cetatea Albă. Am ales o altă stradă. Starea ei nu era deloc ieşită din comunul centrului raional. Pe la colţuri, unde se găseau crâşme, grupuri de consumatori de bere şi vodcă mai perturbau liniştea. Nu mai insist pe subiectul paragină, mult mai detaliat citiţi aici.

Într-un fel de părculeţ invadat de vegetaţie, am crezut că e un teren viran până am văzut monumentul din centrul lui, nişte copii lungiţi pe o pătură jucau cărţi. Iniţial nu i-am văzut de buruiene. Ne apropiem curioşi de monument şi vedem că e ridicat în memoria soldatului rus Vasilii Reabov (locuitor al satului Lebediovka, regiunea Pemza, gubernia Pemza), dar şi a altor ostaşi participanţi la războiul ruso-japonez din 1904-1905. Printre numele inscripţionate, găsim o grămadă de nume de români, majoritatea schimonosite. Ăsta e obiceiul tuturor imperiilor, iau oameni de la periferie şi-i folosesc pe post de carne de tun în războaie.

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 238 [1600x1200]

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 239 [1600x1200]

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 243 [1600x1200]

Cetatea Albă e un oraş cu multe parcuri. Dăm în sfârşit şi de unul îngrijit. Aproape oriunde în fosta URSS, în parcul central al unei localităţi de dimensiuni mici sau medii, tronează Lenin. De fiecare dată când am ajuns în astfel de orăşele sau comune, am rămas suprins de cât de bine este îngrijit monumentul lui Lenin în comparaţie cu starea generală a aşezării. Parcul în care ne aflam avea pe jos pavele colorate, o fântână arteziană funcţională şi Lenin strălucea.

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 254 [1600x1200]

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 255 [1600x1200]

Ieşim din parc pe Strada Lenin, exact cum am scris în acea fiţuică inutilă. În vecinătate, înconjurată de pavele, se află una dintre foarte puţinele clădiri în stare bună ale urbei, primăria. Înţelegem de ce această suprafaţă minusculă a oraşului are o altă faţă. Cetatea Albă a dobândit piatra cubică de la români, asfaltul de la sovietici şi paveaua vibropresată de la ucraineni. Vedem steagul Ucrainei pe primăria şi o statuie oarecum impozantă a lui Şevcenko în apropiere. Ne mirăm, pentru că aici, la Limanul Nistrului, nimeni nu-i vorbeşte limba. Pe o placă vedem pictat frumos 2500, adică vechimea oraşului în ani pământeşti. Peste drum de primărie s-a aflat cândva Cinematograful Zarea, acum o parte închis, iar cealaltă transformată în regat al martorilor lui Iehova.

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 261 [1600x1200]

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 263 [1600x1200]

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 264 [1600x1200]

Nu facem mai mult de 200 de m pe Strada Lenin şi la intersecţia cu Strada Komsomolului, ca în orice oraş sovietic care se respectă şi care respectă memoria eroilor, dăm peste Parcul Biruinţei. E vorba de victoria bravei şi plinei de păduchi Armate Roşii în Marele Război pentru Apărarea Patriei. Care patrie? Naşa, adică A noastră, cum ar spune orice mancurt. Şi acest parc arată bine, chiar varul de pe coloanele de la intrare e recent. Tot oraşul e sub amprenta ideologiei sovietice. Pe băncile din parc scrie 9 mai, adică de Ziua Victoriei. Au fost vopsite în culorile panglicii Sf. Gheorghe, protectorul armatei compuse din atei şi comandată de atei. Asta cu Sf. Gheorghe la sovietici nu o voi înţelege niciodată, mai ales că au acceptat să ducă mai departe o tradiţie impusă de ţari, adică de cei care au oprimat mujicul şi proletarul.

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 269 [1600x1200]

Cetatea Albă, fostă capitală de judeţ pentru 22 de ani în cadrul României Mari, se află într-o stare deprimantă. Ucraina este complet dezinteresată de oraşul care are mai puţin de 50 de mii de locuitori şi care se află mult prea aproape de puternicul centru rusesc Odesa. Nu am dat din întâmplare peste niciunul din cei 2% români câţi mai trăiesc acolo. Basarabia, adică Bugeacul, este printre acele multe zone din afara graniţelor României, unde mai trăiesc români, complet neglijate de autorităţile de la Bucureşti. Chiar dacă există câteva organisme ale statului cu atribuţii în această direcţie, acestea se ocupă mai mult de Republica Moldova, unde urmăresc să aibă votanţi fideli şi nu români în slujba României, care să lupte pentru Unire. Dacă în alte regiuni introduse artificial în componenţa Ucrainei, statul vecin încearcă să fabrice istorie pentru a justifica ocupaţia, la Cetatea Albă nici acest lucru nu se vede.

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 272 [1600x1200]

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 276 [1600x1200]

Era aproape seara. Am ajuns în zona gării. De pe un perete eram agresaţi vizual de imaginea unui cetăţean cu moacă de predicator iehovist, candidat al unei formaţiuni numită Casa Noastră Akkerman. Observaţi folosirea denumirii ruseşti, împrumutată de la turci.

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 290 [1600x1200]

Am scos 100 de grivne din buzunar şi observ că pe ele Taras Şevcenko e mai tânăr, mai slab şi are şi păr în cap. Aşteptam să urcăm într-un microbuz.

2010 08 05-08 (Chisinau-Cetatea Alba-Odessa-Tighina-Tiraspol) 291 [1600x1200]

Concluzie: Basarabia NU e Republica Moldova. Republica Moldova NU e Moldova. Moldova nu mai există din 1859. În zilele noastre, Basarabia e-n Ucraina şi e jumătate din suprafaţa regiunii Odesa, dar ca entitate separată nu a funcţionat niciodată. Dacă vor continua tulburările la Kiev, are mai mari șanse să fie în Federaţia Rusă în următorii ani, alături de Odesa și Tiraspol, decât într-o Ucraina intrată la apă, aşa cum se iluzionează cei care nu cunosc realităţile din statul artificial, vecin şi neprieten. Pentru a explica încă o dată prima parte a titlului, recurg la Eminescu.

„Iată deci marginile reale ale Basarabiei reale. Trage o linie curmeziş de lângă Nistru de la Bender până în vârful lacului Ialpug la Bolgrad şi ai o lature, apoi ia-o de la Bolgrad până în Reni a doua lature, de la Reni pe Dunăre în sus până la Chilia, a treia lature, apoi luând malul Marei Negre până la Cetatea Albă la gura Nistrului, a patra lature; apoi pe Nistru de la Cetatea Albă până la Bender, a cincea lature. Numai pământul cuprins între aceste cinci linii s-a numit cu drept cuvânt Basarabie; tot ce-i deasupra e Moldova curată, răsbotezată de la 1812 încoace.”

Anunțuri

11 gânduri despre „Basarabia e-n Ucraina (Cetatea vândută de la Limanul Nistrului)

  1. Domnule Spetcu,
    Din întâmplare am dat peste blogul Dumneavoastră și am citit mai multe articole.Mi-au plăcut foarte mult și chiar am putut sa-mi fac o imagine despre locurile vizitate prin care eu n-am umblat.De locul meu sunt de lângă Fălticeni dar acuma locuiesc de 40 de ani la Bacău. Mult succes în continuare. Cu multa stima: Mircea Olaru Bacău.

    • Mulțumesc pentru apreciere. Urmăriți în continuare blogul, pentru că vor urma multe povestiri din locuri românești, puțin mai greu accesibile românilor din țară.

  2. Impresionant, da romanesc doar pentru un timocean cine traeste la ocident greu se crede ca sunt români! Nu va lasati luptati se va pastrati e mai usuara iar viata de cit se fiti perduti intre slavi sau supt slavi eu singur vreau se vizitezi asta colot poate anul asta!
    Doamne ajuta!

  3. Multumiri pentru articol – foarte frumos – dar am ramas nelamurita de expresia „terorişti caucazieni” – se spune ca europenii de pe tot pamantul sunt clasificati „white caucazian” -caucazieni albi – cum este defapt? iudeo-khazarii sunt bolshevicii evrei! astazi mai frumos numiti askenazi!! – tatarii sunt turci? – nu mai inteleg dar *white caucazianul* e pe cale de disparitie, exact cum prevad talmud-istii .. mai sunt albi in Moldova si Ucraina?

    • Inguşetia e o republică din componenţa Federației Ruse. Ea este localizată în nordul munților Caucaz. Când am spus caucazieni m-am referit la baştină, nu la rasă.

  4. Ai, ai, ai…cum ai ghicit viitorul si aici…fain articol. Sa iti mai spun ca si eu vreau? :) …Dar cred ca in actualele conditii, curand nu se mai poate

  5. Pe nimeni din Buc. (pe nimeni din institutiile politice si cele culturale) nu intereseaza „resturile” razlete de romani de la nordul bratului Sulina. In contrast, interesul pt. comunitatea ucraineana din RO este considerabil daca te gindesti ca pe nimeni din regiunile ucrainene nu-i intereseaza cine stie ce lb. romana sau comunitatile de romani, intens ucrainizate sau rusificate de catre institutiile publice nationaliste ucrainiene – nu cred c-ar exista un primar din Ucraina care sa nu fie nationalist. Nu exista in UKR institutii preocupate intens (cum se intimpla in RO in cazul comunitatilor ucrainene) de comunitati romanesti si/sau de protejarea lb. romane literare – slutite de ucrainisme si tot felul de regionalism inepte din pdv lingvistic. In Uzhgorod (aproape de granita cu Slovacia) exista un post de radio local cu unu sau doi redactori de lb. romana. Probabil ca mai exista asa ceva in orase mai mari (Cernauti). Repet, interesul fata de cultura romana de acolo este cu mult sub interesul oficial din RO fata de lb. si cultura ucraineana (interes finantat si prin fonduri ale UE) si care da o piine mare (ci cu unt) celor implicati (cum se intimpla cu comunitatile de tigani/romi, care nu duc lipsa de finantari). Cite congrese ale comunitatii romanesti din regiuni ucrainiene limitrofe cu RO s-au organizat in Ucraina? Si, daca da, unde si cind? De la TVR 3 se poate afla ca atari congrese se tin regulat si ca in general exista griji/ preocupari pt. toate comunitatatile minoritare din RO din partea institutiilor culturale din RO.

  6. Pingback: Trei state în patru km şi două frontiere artificiale între români | Drumurile lui Spetcu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s