Orheiul Vechi şi cetatea Soroca

28 03 2010. A doua zi după manifestaţia de la Chişinău, am vizitat două dintre cele mai importante obiective turistice ale Republicii Moldova. Ziua de duminică dedicată cunoaşterii oamenilor şi pământurilor pe care Muşatinii le-au dobândit de la tătari cu plugul şi spada, a fost o adevărată bucurie. Ne-am adunat români uniţi în cuget şi simţiri de pe amblele maluri ale Prutului. Pe tot parcursul drumului am fost atent supravegheaţi de serviciile speciale ale Republicii Moldova. Ştiau foarte bine ce traseu aveam de făcut. Prima oprire a fost la Orheiul Vechi.

Râul Răut şi-a săpat cursul cu meandre prin roci calcaroase şi a dat naştere unor locuri plăcute ochiului şi folositoare omului pentru cetăţi şi puncte de observare. Cel mai spectaculos şi util este Orheiul Vechi. Aici şi-au făcut tracii calendar solar şi cetate. Câteva neamuri de tătari s-au perindat şi au lăsat urme pe valea Răutului până au fost alungate de românii coagulaţi pentru prima dată în acele locuri într-un stat puternic numit Moldova. Pe la începuturile Moldovei a fost adusă o garnizoană de unguri să se ocupa de paza cetăţii. De la aceştia a rămas numele aşezării. Ulterioarele lupte ale moldovenilor cu tătarii au avut drept consecinţă arderea şi părăsirea locului. Astfel că moldovenii au ridicat Orheiul Nou, astăzi Orhei, ceva mai la nord în amonte pe Răut. Când au venit turcii şi-au făcut o cetate pe celălalt deal, apoi locul a rămas în linişte şi prin calcare şi-au săpat călugării chilii. Despre bisericile rupestre citiţi aici. Numele râului a fost făcut celebru în România, pe când de Basarabia era interzis să se vorbească şi să se scrie, de actorul Colea Răutu, născut lângă Bălţi.

DSCN1772 [1600x1200]

Orhei si Soroca 013 [1600x1200]

P1040573 [1600x1200]

2010 03 27 (Iasi-Chisinau-Orheiul Vechi-Soroca) 063 [1600x1200]

În amonte se află satul Trebujeni. În aval se găseşte satul Butuceni. Până la vărsarea Răutului în Nistru nu mai sunt mulţi km. În cel din urmă sat şi-a plasat acţiunea filmului Arrivederci, ciufutul regizor cu gândire sovietică Valeriu Jereghi. În mintea mea imaginile erau proaspete, pentru că doar cu trei zile înainte de a ajunge aici, am văzut filmul. Realitatea e cam alta. Sunt mulţi copii, satul e populat, am văzut şi părinţi, ce e drept mai mult taţi, cam aghezmuiţi, dar era duminică şi putem înţelege. Copiii vindeau bisericuţe sculptate în calcar. Găurile din pereţii chiliilor săpate în rocă adăposteau monede şi nimeni nu se chinuia să le scoată. Parapantiştii ne-au bucurat cu prezenţa lor. Pe dealurile orheene a fluturat din nou tricolorul românesc.

2010 03 27 (Iasi-Chisinau-Orheiul Vechi-Soroca) 066 [1600x1200]

2010 03 27 (Iasi-Chisinau-Orheiul Vechi-Soroca) 069 [1600x1200]

2010 03 27 (Iasi-Chisinau-Orheiul Vechi-Soroca) 087 [1600x1200]

2010 03 27 (Iasi-Chisinau-Orheiul Vechi-Soroca) 091 [1600x1200]

Orhei si Soroca 042 [1600x1200]

Deşi în multe peşteri sunt chilii, iar în cele mai mari adevărate biserici, pravoslavnicii lui Căntărean s-au gândit că e bine să facă una exact în locul unde a fost centrul cetăţii tracilor. Calendarul a rămas la gardul lăcaşului de cult creştin. Este mult mai mic decât cel de la Sarmisegetuza Regia şi este îngropat pentru că nu poate fi păzit. În scopul conservării s-a recurs la această metodă. Poziţiile componentelor sale sunt semnalizate la suprafaţă prin pietre aşezate în ţărână. Din acest punct de observare, observam şi noi cum suntem observaţi.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Picture 123 [1600x1200]

Orhei si Soroca 070 [1600x1200]

În satul Butuceni se află o gospodărie ţărănească tradiţională cu rol de muzeu pentru turişti. Gospodăria este formată din: casă, beci, bucătărie de vară, poiată de găini şi toate acestea dotate cum uneltele şi ustensilele pe care odinioară ţăranul orheaian le folosea pentru vieţuire. Predomină culoarea albastră pentru zugrăvirea exterioară, iar gardurile sunt din piatră calcaroasă extrasă de pe valea Răutului. Există şi case, care pe lângă culoarea dominantă albastră, sunt vopsite sugestiv şi cu roşu şi cu galben. Foarte frumoase şi speciale.

2010 03 27 (Iasi-Chisinau-Orheiul Vechi-Soroca) 092 [1600x1200]

Orhei si Soroca 076 [1600x1200]

2010 03 27 (Iasi-Chisinau-Orheiul Vechi-Soroca) 095 [1600x1200]

2010 03 27 (Iasi-Chisinau-Orheiul Vechi-Soroca) 100 [1600x1200]

2010 03 27 (Iasi-Chisinau-Orheiul Vechi-Soroca) 109 [1600x1200]

Orhei si Soroca 091 [1600x1200]

P1040564 [1600x1200]

Picture 157 [1600x1200]

Invazia română de pe uliţele satului a produs aceleaşi impresii ca la Chişinău. De la admiraţie până la detestare, însă lumea, în general, s-a arătat prietenoasă.

2010 03 27 (Iasi-Chisinau-Orheiul Vechi-Soroca) 110 [1600x1200]

Picture 153 [1600x1200]

De la Orheiul Vechi am plecat direct către Soroca. Securiştii ştiau că mergem la bisericile rupestre de la Ţâpova şi Saharna. Au reuşit să ne repereze din nou şi să se lipească de noi abia la intrare în Soroca. În zona de mijloc a Moldovei dintre Prut şi Nistru casele sunt exact ca în Vrancea, Galaţi şi Vaslui. Pe câmpuri şi pe dealuri via predomină. Pe malul Nistrului la Soroca am ajuns către seară. Aici ne-a întâmpinat istoricul Nicolae Bulat. Acesta se află între primii cinci cei mai valoroşi oameni pe care îi are actualmente Republica Moldova şi printre cei mai competenţi români pe domeniul său de cercetare. Despre cetatea Soroca şi despre Nicolae Bulat citiţi aici.

Picture 172 [1600x1200]

2010 03 27 (Iasi-Chisinau-Orheiul Vechi-Soroca) 129 [1600x1200]

2010 03 27 (Iasi-Chisinau-Orheiul Vechi-Soroca) 126 [1600x1200]

2010 03 27 (Iasi-Chisinau-Orheiul Vechi-Soroca) 128 [1600x1200]

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

A urmat o poveste interactivă minunată. A fost ca o piesă de teatru ce ne-a purtat de-a lungul secolelor şi am aflat lucruri pe care nu le găsim deocamdată nici în cărţi. Apoi am vizitat fortăreaţa şi am jucat Hora Unirii pe zidurile ei, unde a fluturat tricolorul. Istoricul ne-a spus că aşa ceva nu a văzut cetatea încă niciodată. De pe ziduri se văd casele ţigăneşti cu turnuleţe din vârful dealului, dar şi Nistrul bătrân care curge lin şi dincolo de el Podolia, astăzi Ucraina. În afară de cetate, la Soroca mai există un centru de interes turistic, însă e o făcătură moldovenistă de prost gust. Am plecat după ce am făcut o fotografie de grup.

2010 03 27 (Iasi-Chisinau-Orheiul Vechi-Soroca) 133 [1600x1200]

2010 03 27 (Iasi-Chisinau-Orheiul Vechi-Soroca) 143 [1600x1200]

2010 03 27 (Iasi-Chisinau-Orheiul Vechi-Soroca) 147 [1600x1200]

DSCN1880 [1600x1200]

Orhei si Soroca 105 [1600x1200]

Orhei si Soroca 161 [1600x1200]

În zonă au apărut şi echipaje de poliţie, dar şi provocatori, care au fost ignoraţi. Pe unul dintre noi l-am uitat acolo şi ca în filmul Balanţa, acesta a fost adus înapoi la autocar de securişti. Până am ieşit din Soroca am fost urmăriţi de maşina serviciilor şi de două echipaje de poliţie. Eram periculoşi rău.

Orhei si Soroca 163 [1600x1200]

Picture 169 [1600x1200]

Revenirea mea acasă devenise cam problematică. În apropiere de Floreşti, băieţii din faţă au oprit un microbuz care făcea cursa Soroca – Bucureşti. Nu am putut da cu piciorul unei asemenea ocazii şi am plecat rapid, fără a apuca să-mi iua rămas bun de la lume şi însoţit de încă trei persoane am pornit spre Iaşi. Şoseaua de la Floreşti până la Bălţi era de-a dreptul catastrofală. Cratere şi aliniamente de gropi. La Bălţi am coborât puţin. Ajungeam a doua oară în acest oraş, dar tot noaptea şi pentru câteva minute.

De data asta mi-am propus să şi socializez cu bălţenii, aşa că am intrat într-un magazin, rapid o babă a ţinut să-mi comunice Ne rabotem, adică e închis sau Nu lucrează, pe limba maldavnească. Am chitit singurul magazin din autogară deschis şi m-am dus acolo. O femeie de vârstă mijlocie a început să îmi turuie ceva în rusă, eu am întrebat-o cât costă un suc, deşi preţul era afişat, mi-a răspuns pe româneşte. Bălţi e un fel de Tiraspol, numai că nu există armată rusească prin zonă. De la Bălţi am mers către Sculeni. În vamă a început ploaia. Ne-au ţinut aproape o oră, ne-au căutat bine prin bagaje. Pe la 12 jumate noaptea eram în Iaşi, abia în dimineaţa următoare coboram din tren în Suceava.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s