Pe Tisa şi pe Vişeu

27 02 2010. Nu am avut prea mult timp la dispoziţie pentru a vizita Sighetu Marmaţiei. Vremea era potrivnică. Bura sau ploua de-a binelea. După vizitarea Memorialului am mers să ne cazăm. Eram rupţi de oboseală pentru că absolut toţi ne-am pierdut noaptea de dinainte pe drum. Am renunţat şi la incursiunea peste graniţă la Slatina şi la obiectivele din oraş, pentru a merge după două ore de odihnă la Săpânţa. Sighetu Marmaţiei este o localitate cu arhitectură tipică orăşelelor de provincie ale fostului Imperiu Habsburgic devenit ulterior Austro-ungar. Am văzut clădiri vechi şi biserici de dimensiuni serioase într-o stare îmbucurător de bună. Păreau recent renovate.

2010 02 27-28 (Sighet-Sapanta) 125 [1600x1200]

2010 02 27-28 (Sighet-Sapanta) 126 [1600x1200]

2010 02 27-28 (Sighet-Sapanta) 129 [1600x1200]

2010 02 27-28 (Sighet-Sapanta) 130 [1600x1200]

2010 02 27-28 (Sighet-Sapanta) 133 [1600x1200]

Gaşca a plecat cu maşinile din dotare. Patru inşi am rămas pe jos. După câteva indicaţii preţioase oferite de un localnic, în zona spitalului am găsit un bloc turn, de lângă care am luat o Dacie 1310. Ne-a dus 18 km pe Tisa la vale până la Săpânţa. Drumul din centrul satului până la cimitir era desfundat şi anevoios. În poarta cimitirului, care la Săpânţa e singurul vesel din lume, ne aşteptau ceilalţi. Intrarea în cimitir era 3 lei. Nu m-a surprins, având în vedere că pentru a trece de poarta cimitirului evreiesc din Dorohoi plăteşti 5 lei. Mi-a atras atenţia faptul că pe stâlpii porţii de la intrarea în cimitir sunt pictaţi Ştefan cel Mare şi Alexandru Ioan Cuza, figuri istorice care nu prea au treabă cu Maramureşul, dar pe care le-am văzut sculptate sau reprezentate în multe locuri din ţară, ceea ce dovedeşte profunzimea la care au ajuns aceştia în conştiinţa românilor de pretutindeni.

2010 02 27-28 (Sighet-Sapanta) 141 [1600x1200]

2010 02 27-28 (Sighet-Sapanta) 147 [1600x1200]

2010 02 27-28 (Sighet-Sapanta) 148 [1600x1200]

Găsim un panou lămuritor care ne arată că tradiţia acestor monumente funerare nu este deloc îndepărtată şi a plecat dintr-un experiment al unui meşter hâtru. Biserica satului, în jurul căreia este amenajat cimitirul, se afla în plin proces de extindere şi consolidare.

2010 02 27-28 (Sighet-Sapanta) 161 [1600x1200]

2010 02 27-28 (Sighet-Sapanta) 160 [1600x1200]

2010 02 27-28 (Sighet-Sapanta) 156 [1600x1200]

Am luat la pieptănat cimitirul. Care găsea ceva interesant dădea de veste, apoi toţi ca oile ne duceam buluc acolo. E o Românie în miniatură. Vă las să citiţi autocaracterizările pe care şi le-au făcut localnicii pentru posteritate. E de aşteptat ca după ce se va termina lucrul la biserică, cimitirul să fie gospodărit mai serios. Peste drum sunt câteva bojdeuci cu chinezării de vânzare.

2010 02 27-28 (Sighet-Sapanta) 149 [1600x1200]

2010 02 27-28 (Sighet-Sapanta) 154 [1600x1200]

2010 02 27-28 (Sighet-Sapanta) 155 [1600x1200]

2010 02 27-28 (Sighet-Sapanta) 158 [1600x1200]

2010 02 27-28 (Sighet-Sapanta) 163 [1600x1200]

2010 02 27-28 (Sighet-Sapanta) 165 [1600x1200]

2010 02 27-28 (Sighet-Sapanta) 168 [1600x1200]

2010 02 27-28 (Sighet-Sapanta) 171 [1600x1200]

2010 02 27-28 (Sighet-Sapanta) 177 [1600x1200]

2010 02 27-28 (Sighet-Sapanta) 180 [1600x1200]

2010 02 27-28 (Sighet-Sapanta) 186 [1600x1200]

După vizita la cimitirul vesel aproape toţi s-au urcat în maşini şi au plecat îndărăt către Sighet. Am rămas cu trei fete şi am luat-o la vale pe pârâul Săpânţa spre un obiectiv introdus în program după o şedinţă scurtă. Cât apa curge printre case albia sa este amenajată. Drumul spre mânăstire merge pe malul pârâului până se termină satul, undeva aproape de confluenţa cu Tisa. Accesul către lăcaş se face pe o potecă pavată cu lespezi sau pe un drumeag pentru maşini. Obiectivul este aşezat într-o rezervaţie dendrologică în lunca Tisei.

2010 02 27-28 (Sighet-Sapanta) 189 [1600x1200]

2010 02 27-28 (Sighet-Sapanta) 191 [1600x1200]

Această mânăstire nouă, a cărei biserică este cel mai înalt edificiu de acest tip din lume, se doreşte a fi continuatoarea celei de la Peri, care s-a aflat aici la confluenţa Tisei cu Săpânţa şi care a funcţionat mai bine de trei secole până când a fost distrusă. De mai bine tot de trei secole mânăstirea de la Peri nu mai există. Aici se presupune că a aparut limba literară română. Ploaia care ne sâcâia de multă vreme s-a transformat într-una serioasă şi deja îmi trecuse apa prin haine, aşa că ne-am pornit spre sat. Începea să se lase întunericul. În cele din urmă a venit o maşină şi ne-a dus până în Sighet.

2010 02 27-28 (Sighet-Sapanta) 192 [1600x1200]

2010 02 27-28 (Sighet-Sapanta) 196 [1600x1200]

A doua zi foarte de dimineaţă am plecat direct la gara din Sighetu Marmaţiei. Ne aştepta un drum de 12 ore cu trenul şi staţionat aiurea prin gări. Erau două secţii de cale ferată pe care le străbăteam pentru prima dată: Sighetu Marmaţiei – Vişeu de Jos şi Vişeu de Jos – Salva. Fiecare cu personalul şi cam două ore durata drumului. Eram încântat pentru că ştiam că e zonă de munte şi va fi o desfătare pentru ochi. Am trecut pe lângă palatul culturii din Sighetul Marmaţiei. O clădire mai mult decât interesantă.

2010 02 27-28 (Sighet-Sapanta) 206 [1600x1200]

Cum ieşi din Sighetu Marmaţiei şi te duci în sus pe Tisa, valea se îngustează, iar şoseaua părăseşte calea ferată şi taie munţii. Între România şi Ucraina nu e decât Tisa. Linia ferată este construită pe malul românesc. În acest loc râul este mare şi învolburat. Pe ambele maluri se vad prin luncă PET-uri şi nailoane. Pământul de dincolo de Tisa, deşi locuit de mulţi români, a fost unit cu celelalte regiuni româneşti doar pe vremea lui Mihai Viteazul. La Alba Iulia, în 1918, românii de dincolo de Tisa au cerut ca şi pământul lor să facă parte din România. Deşi s-a putut şi atunci şi mai târziu, nu s-a dorit, fiindcă Tisa a fost considerată o graniţă mult mai uşor de apărat decât una terestră. În zilele noastre, peste Tisa, în cele două treimi ale Maramureşului care nu se află în ţara noastră, mai trăiesc câteva zeci de mii de români.

2010 02 27-28 (Sighet-Sapanta) 225 [1600x1200]

2010 02 27-28 (Sighet-Sapanta) 230 [1600x1200]

Linia intră mai apoi în defileu şi până la Valea Vişeului numai sălbăticie. Tisa curge printre munţi astfel că lăţimea ei în unele locuri nu este mai mare decât a unui pârău. Pe aici bântuie numai fiarele şi contrabandiştii de ţigări cu aprobare sau nu de la poliţiştii de frontieră. Peisajele sunt foarte spectaculoase. Pădurile sunt de foioase.

2010 02 27-28 (Sighet-Sapanta) 240 [1600x1200]

2010 02 27-28 (Sighet-Sapanta) 241 [1600x1200]

Tisa primeşte apele Vişeului în localitatea Valea Vişeului. Mai departe urcă în Carpaţii Păduroşi. Calea ferată o urmează şi se duce în Ucraina spre Pocuţia. Această linie ferată este încălecată şi pe ea circulă trenuri proiectate pentru linii cu ecartament normal şi larg. De la Valea Vişeului se desprinde o altă cale ferată, care urmează Vişeul în amonte. Pe aceasta am mers noi. Peisajul rămâne neschimbat şi imediat se intră în alt defileu. Localităţile sunt rare şi mici, drumurile proaste şi anevoioase. Am stat în geam cam două ore. Deja îmi era frică să nu răcesc mai rău decât eram.

2010 02 27-28 (Sighet-Sapanta) 248 [1600x1200]

2010 02 27-28 (Sighet-Sapanta) 257 [1600x1200]

2010 02 27-28 (Sighet-Sapanta) 263 [1600x1200]

2010 02 27-28 (Sighet-Sapanta) 268 [1600x1200]

Capătul cursei acestui tren este la Vişeu de Jos. Aici am stat jumătate de ora şi apoi ne-am urcat în alt personal cu destinaţia Salva. Urmau nişte peisaje mai spectaculoase şi nişte locuri ce îţi taie respiraţia. Am preferat doar să admir ce văd pe fereastra trenului şi să ascult ce îmi citea tovarăşul de drum din cartea cumpărată de la Sighet, Roşu Brun Răul Secolului scrisă de francezul Thierry Wolton. Nu am mai făcut fotografii.

2010 02 27-28 (Sighet-Sapanta) 273 [1600x1200]

Linia Salva – Vişeu este una dintre puţinele făcute de comunişti pe teritoriul României. Restul erau dinainte. La ea au lucrat aşa zişii brigadieri, tineri comunişti, printre care se afla şi speranţa concretizată mai târziu Iliescu Ion, care făceau muncă voluntară, însă din calcule reiese că mai mult s-a cheltuit pentru mâncarea, băutura şi distracţia ăstora, decât dacă ar fi fost făcută linia cu muncitori angajaţi. Menirea acestei căi ferate este de a lega Maramureşul şi pe drum de fier de restul ţării, fără a fi nevoie să se treacă prin Ucraina sau URSS, cum era atunci. Brigadierilor le-a dedicat Cargo melodia de mai jos. Am ales interpretarea Rezident Ex.

Mizeria cruntă pe marginea drumurilor, râurilor şi căilor ferate încă este omniprezentă. Tradiţiile şi imaginea proiectată în cadrul festivalurilor de turism nu ajută cu nimic dacă tu arunci gunoi peste tot. Vom şti că ne-am civilizat doar atunci când nu vom mai vedea PET-uri în râuri. Pe această linie doresc să merg într-o vară şi să trec şi pe la Coşbuc pe acasă. La Salva am avut de aşteptat două ore. După ce am mâncat ceva şi am băut un ceai cald, ne-am urcat în acceleratul de Iaşi. Pe seară eram la Suceava.

2010 02 27-28 (Sighet-Sapanta) 285 [1600x1200]

Cartea francezului este captivantă şi scrisă într-un limbaj accesibil şi omului neinstruit. Pentru mine a spus foarte puţine lucruri noi, însă cine vrea să înţeleagă de unde a plecat şi cum a evoluat cancerul roşu şi de ce fratele său geamăn este nazismul, crescuţi amândoi la umbra marii finanţe internaţionale, ar trebui să o parcurgă.

Anunțuri

3 gânduri despre „Pe Tisa şi pe Vişeu

  1. in vara aceasta am trecut si eu prin zona. nu vreau sa ofensez pe nimeni, dar Maramuresul nu mi s-a parut chiar o minunatie. mizeria este omniprezenta pe drumuri iar casele cele noi, construite cu banii munciti din greu, sunt oribile. (exemplul cel mai evident este la Certeze). casele traditionale vazute in fotografiile turistice sunt demolate, pantru a face loc unor kitschiuri opulente. doar grajdurile cele vechi din lemn au mai ramas….

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s