Cimitirul de DEZONOARE al eroilor români de la Țiganca

06 08 2013. Pe la orele amiezii părăseam orașul Cahul într-un microbuz cu destinația Cantemir. Am mers puțin peste 40 de km de la sud către nord pe malul Prutului care, momentan, nu se află în România. Am coborât cu 2 km înainte de a ajunge în Cantemir, în dreptul unui indicator pe care scria CIMITIR DE ONOARE. Urmăm indicatorul și după vreo câteva sute de metri ajungem într-o intersecție în care suntem ghidați de un alt indicator asemănător. Eram aproape de Țiganca, un loc al cărui nume este echivalent cu jertfele Armatei Române din vara lui 1941 pentru eliberarea Basarabiei de sub ocupația sovietică petrecută cu o vară mai devreme și pusă la punct încă din 1939 când s-a semnat înțelegerea dintre Hitler și Stalin.

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 447 [1600x1200]

Spre deosebire de România, unde cimitirele sovieticilor căzuți în război au fost păstrate intacte și sunt renovate periodic, tot ce a însemnat cimitir românesc pe teritoriul URSS a fost distrus, nivelat cu lama, iar pe locurile unde au fost îngropați românii au fost ridicate spitale, ferme sau terenurile au fost folosite pentru agricultură. În multe localități de la Stalingrad până în Crimeea și Caucaz, unde ies ciolane din pământ, e foarte posibil ca acestea să aparțină unor foști militari români. Același lucru s-a întâmplat și cu cimitirele Armatei Române aflate pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, devenită Republica Moldova după declararea independenței față de România în 1991 și pe care o confundă foarte mulți cu Basarabia.

La Țiganca sunt îngropați 1020 de ostași români. Este cel mai important cimitir de onoare al ostașilor români de pe teritoriul RM din punct de vedere al numărului celor îngropați. Deși Republica Moldova este independentă din 1991, până în 2004 la Țiganca nu a existat decât memoria colectivă a ostașilor români în viață și a localnicilor. Nimic nu arăta că pe acea coastă a văii Prutului sunt înhumați peste 1000 de oameni. Când oasele nu au mai rezistat și au început să iasă singure afară din ce în ce mai insistent, Oficiul Național Pentru Cultul Eroilor, o instituție a statului român mereu văduvită de fonduri, a decis că e timpul să facă totuși ceva.

Istoria ne spune așa: Luptele desfăşurate în prima jumătate a lunii iulie 1941 în capul de pod de la ŢIGANCA (localitate din judeţul Cahul – Republica Moldova, situată la 3 km est de Prut, vizavi de Fălciu) sunt comparabile cu marile bătălii purtate de armata română în zonele Corneşti, Odessa, Cotul Donului, Kuban, Caucaz, Stalingrad sau Crimeea în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Din cauza pierderilor mari înregistrate pentru atingerea aliniamentului CANIA-STOIENEŞTI-ŢIGANCA (peste 2.300 de morţi, din totalul celor 4.271 înregistraţi în luptele dintre Prut şi Nistru), în zonă au fost amenajate peste 25 de cimitire de campanie, precum cele de la Cania, cu 938 de morţi sau Dealul Epureni – Ţiganca, cu 1.020 de morţi, în memoria cărora, în toamna lui 1941, a fost instalată o troiţă. Când, în vara anului 1944, acţiunile militare s-au mutat la vest de Prut, a început demolarea tuturor cimitirelor şi însemnelor comemorative de război amenajate în întregul spaţiu în care armata română a luptat în timpul Campaniei din Est. Din cauza intervenţiilor făcute asupra locului, inclusiv cu buldozerele, oasele celor căzuţi pentru ţară au fost purtate de şuvoaie şi împrăştiate în toată valea. Până în anul 2005, la 60 de ani de la încheierea războiului, singurul semn al recunoştinţei româneşti era o troiţă instalată în 2004 pe locul fostului cimitir, de Asociaţia Culturală „România din Inima Mea“ din Bistriţa-Năsăud.” Informațiile sunt preluate de aici, unde găsiți o situație a tuturor cimitirelor ostașilor români aflate pe teritoriul Republicii Moldova.

Din dreptul celui de-al doilea indicator se observă cimitirul. De departe pare suspectă doar lipsa drapelelor, care în toate pozele cu politicieni, propagandiști și români de serviciu la fața locului sunt nelipsite. Urmăm drumul până se termină asfaltul. Drumul asfaltat duce către Stoienești, un sat de bulgari rebotezat de sovietici Stoianovca. Autoritățile RM au considerat că e bine așa și au păstrat acest nume. De exemplu, când mergi de la Chișinău spre Anenii Noi, vei găsi un sat Ciobanovca, mai mare blasfemie pentru toponimia românească nici nu există.

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 448 [1600x1200]

Trecem cu greu peste faptul că autoritățile nu au mai avut câteva lopeți de asfalt care să ajungă până la cele două porți ale perimetrului împrejmuit în care se află cimitirul. Dorind să intrăm am încercat ambele porți. Încuiate. Am văzut că spre sat sunt niște căsuțe pe teritoriul cimitirului. Am crezut că vom găsi un paznic sau îngrijitor. Nu era țipenie de om acolo. Într-un fel e normal. Ce descreierați merg la vizitat cimitire când ai 37 de grade la umbră? Am stat puțin și am judecat și apoi am decis să acționăm. Prea demult voiam să ajung aici. Prea mult mă bântuiau povestirile bunicului meu despre morții de la Cania și Țiganca.

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 502 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 501 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 451 [1600x1200]

Am ales soluția pe care o utilizez în cazul a cam o treime din obiectivele pe care le vizitez. Am sărit gardul. Înăuntru m-am bucurat să găsesc iarba cosită. Există totuși cineva care se ocupă de cimtir. Când ne îndreptam spre intrarea efectivă în cimitir am observat niște sârme groase ieșind din pământ. Nu știu dacă sunt urmele a ceva ce a fost dezafectat sau a ceva ce nu a mai fost concretizat. Ce s-a întâmplat în ultimii ani la Țiganca vedeți în imagini aici.

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 497 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 492 [1600x1200]

Poarta prin care se intră în cimitir este una românescă sculptată din lemn. Se observă în relief pe suprafața ei 2006. Este anul în care a fost reamenajat cimitirul. Când ne deplasăm puțin în lateral observăm că poarta este înclinată suficient de mult încât să provoace îngrijorare. Dacă nu se intervine, probabil va pica la mai puțin de un deceniu de la inaugurare.

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 491 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 454 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 471 [1600x1200]

Pe câteva plăcuțe din marmură neagră sunt sculptate titulatura cimitirului, informații despre luptele de acolo și numele celor decedați. Nu înțeleg de ce se păstrează anii sovietici când vine vorba de ultimul război mondial. 1941-1945. Soldați români și mai ales civili au murit în prostie după ultimatumul din 1940, care a dus la cedarea Basarabiei și nordului Bucovinei plus ținutul Herța. Săptămâna roșie a lui Paul Goma ne oferă informații cutremurătoare despre ocultatul an 1940-1941 în istoria teritoriului dintre Prut și Nistru.

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 481 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 475 [1600x1200]

Am găsit o singură coroană. Și aceea căzută. Am îndreptat-o. Deocamdată eram sub imperiul emoției. Mai târziu avea să crească progresiv furia. Totuși unde sunt steagurile?

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 479 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 476 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 474 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 456 [1600x1200]

Ne deplasăm în partea superioară a cimitirului, acolo unde se află o troiță din lemn încadrată de două catarge pe care se ridică drapelele României și Republicii Moldova doar când vin Băsescu sau Chirtoacă să se pozeze alături de EBa și Tomac, flancați de activiștii Acțiunii 2012. Cei doi stâlpi pentru steaguri au vopseaua coșcovită de rugină. În mintea mea deja fac legătura cu stilul de lucru Flutur: Văruit pe necârpit / Bogdaproste c-am gătit. Apreciez că iarba de pe morminte este cosită, ce-i drept nu prea recent.

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 462 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 488 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 486 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 484 [1600x1200]

Cineva îmi spunea cât de frumos era luminat noaptea acest cimtir. Pe laterale lângă trepte observ doar postamentele instalațiilor de iluminat și văd că nu au fost dezafectate doar două corpuri aflate în apropierea porții înclinate. Nu putea fi vorba de furt sau vandalism. Incertitudinea nu dureză mult și când ne deplasăm către troița din 2004 găsim o stivă de corpuri de iluminat. Oare care a fost motivația înlăturării lor? Cât puteau consuma aceste becuri? Și până la urmă nu văd vreo problemă în asta că exact pe lângă gardul cimitirului trece o linie de tensiune care vine de peste Prut, adică din România.

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 458 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 459 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 467 [1600x1200]

În fața troiței din 2004 observ suporturi pentru coroane de flori. Sunt goale.

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 469 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 470 [1600x1200]

Am stat la umbra troiței de lemn în reculegere. Mâhnirea era mare. Umbră de drapel nu am avut. Din zecile de cimitire ale ostașilor români de pe teritoriul Republicii Moldova acesta arată cel mai bine și e singurul deocamdată care a fost reamenajat. Deja se degradează într-un ritm mult prea rapid. Faptul că au început să fie dezafectate componente nu poate decât să-mi producă furie. Am ales acest titlu pentru că realitatea din fotografiile văzute până a pune piciorul la Țiganca mă făcea să mă simt mândru că în sfârșit România își cinstește eroii, însă ce am descoperit la fața locului m-a dezamăgit crunt. Recunosc că în acest caz manipularea propagandei oficiale a funcționat în ceea ce mă privește.

Am lăsat în arșița soarelui de august locul unde sunt adunate oasele a un sfert dintre soldații români căzuți în 1941 pentru eliberarea teritoriilor românești cedate cu un an mai devreme. Ne-am dus spre Cantemir.

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 503 [1600x1200]

Un alt cimtir de onoare al ostașilor români căzuți în 1941 s-a aflat la Chișinău. În 2008, când am trecut pentru prima dată Prutul, l-am vizitat. Citiți aici impresiile mele de atunci. În 2011 un prieten a mers acolo și a realizat un material. În anul de grație 2013, cu vreo două zile înainte să ajung la Țiganca, am vrut să văd ce s-a mai schimbat în cimitirul de la Chișinău. Am identificat o schimbare și încă una majoră. Pe rămășițele unui stâlp de la intrare a apărut o plăcuță trilingvă. E un important pas înainte, dar poate totuși se rezolvă situația juridică a acelui teren și vor avea și românii din Chișinău un loc în care să-și plângă eroii, că de monumente ale eliberatorilor sovietici sunt efectiv striviți.

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 102 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 103 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 105 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 106 [1600x1200]

Clasicei întrebări Ce am căutat la Stalingrad? i se asociază mai puțin clasicul răspuns: Exact ce am căutat în Munții Tatra!

Orice popor, care permite altora – străinilor, în special – să-i definească eroii şi bandiţii, şi-a pierdut identitatea. Larry Watts

Un cântec de când exista cu adevărat libertate în România.

Anunțuri

3 gânduri despre „Cimitirul de DEZONOARE al eroilor români de la Țiganca

  1. Oficiul National pentru Cultul Eroilor este intra-adevar o instituție a statului român care este vaduvita de fonduri, insa cu toate acestea se zbate sa realizeze cat mai multe proiecte. Stiu asta pentru ca ii urmaresc frecvent si am avut si ocazia sa interactionez cu ei, ce-i drept in mediul online. Nu stiu in ce masura pot fi invinovatiti cei de la Actiunea 2012 pentru starea proasta cimitirelor iar pomenirea lor in aceeasi fraza cu politicul (de la noi sau de peste Prut) nu cred ca le face cinste. Stiu ca in Basarabia organizatia Fapta nu Vorba se ocupa periodic de ingrijirea unor cimitire ale eroilor romania, cred ca un prim semnal de alarma ar trebui trimis catre ei si catre ONCE. Cu stima.

  2. Varul soacrei mele, Slt.TR. Cacinschi Nicolae, a murit la Tiganca, la data de 08.07.1941.
    DUMNEAZEU, sa-i odihneasca pe toti eroii care s – au jertfit, pentru apararea neamului romanesc.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s