Călătoria inițiatică a Secuiului rătăcitor în raiaua GăgăRusă

05 08 2013. După o dimineaţă agreabilă petrecută în Chişinău ne aflam la Gara Sud. De aici urma să luăm un microbuz cu destinaţia Comrat. Un oraş de vreo 30 de mii de locuitori care joacă rolul de capitală a Găgăuziei. Găgăuzia este o autonomie pe teritoriul Republicii Moldova. Teoretic este  locuită de găgăuzi (turci creştin-ortodocşi) aduşi de Imperiul Ţarist din Bulgaria ocupată de Imperiul Otoman și colonizați în sudul regiunii după furtul Moldovei dintre Prut şi Nistru în 1812. Am zis teoretic fiindcă practic vom vedea mai la vale cum stau lucrurile. Drumul costă 36 de lei moldoveneşti, în jur de 10 lei româneşti. Mergem spre vest până la Hâncești, apoi numai spre sud. Traversăm dealuri cultivate cu vii, piersici, cereale şi din când în când trecem pe lângă păduri de foioase şi iazuri. Şoferul vorbeşte cu tine în limba în care i te adresezi. Din autogară pleacă doar cu oamenii care au locuri pe scaune. După nici 200 de m mai ia câţiva şi improvizează locuri pe culoar.

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 235 [1600x1200]

Eram a şasea oară în Republica Moldova. De schimbat s-au schimbat multe, însă ritmul este lent. Poate cea mai vizibilă schimbare este starea unor drumuri. De exemplu de la Sculeni la Chişinău prin Călăraşi nu-ţi mai ajunge stomacul în gât. După vreo două ore ajungem la Comrat. Ne-am dat seama că am intrat în Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia după ce am observat două steaguri fluturând la câteva zeci de m înălţime. Erau steagurile Republicii Moldova şi Găgăuziei. În microbuz se ascultă muzică de radio. Şi în română şi în rusă. S-au dus vremurile în care conducătorii microbuzelor ascultau şansoane. Toţi călătorii în afara grupului nostru format din trei oameni vorbeau în limba rusă. În graiul găgăuz al limbii turce vorbeau sporadic două femei. În autogara din Comrat, şoferul microbuzului, îngrijorat, ne întreabă cum ne vom descurca în Găgăuzia dacă nu ştim limba rusă. El nu ştia că aveam şi un vorbitor de rusă în grup. La coborâre, o babă româncă după grai, dar care în timpul drumului nu a scos niciun cuvânt în limba română, ne face un fel de observaţie, probabil să ne arate că e capabilă să comunice în limba ei şi ne spune neaşteptând un răspuns că tot drumul am vorbit de parcă nu ne-am văzut demult. Titulatura autogării e exclusiv în limba rusă, limba frăţiei poparelor din defuncta URSS.

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 242 [1600x1200]

Pentru că foarte mulţi dintre cititorii de aici nu au ajuns nici măcar o dată în Republica Moldova și nu au călcat nici în Harghita şi Covasna, voi oferi cheia acestui text şi-l voi face cât mai accesibil. Voi compara permanent UTA Găgăuzia cu HarCov (Harghita şi Covasna), ţinut secuiesc nu există. Diferenţe mari nu sunt. Cea mai serioasă este dată de peisaj. La Comrat sunt dealuri cu vii, la Miercurea Ciuc sunt munţi fără păduri. Ghetoizarea populaţiei şi repulsia faţă de limba română sunt similare. Secuiul rătăcitor este o găselniţă a propagandei maghiare de la Budapesta, care utilizează şi finanţează din greu tendinţele autonomiste din HarCov, pentru a ridica statui pe teritoriul României unui criminal de război pe nume Albert Wass.

Secuii au fost înainte să fie complet maghiarizaţi o populaţie turanică, deci din aceeaşi familie cu găgăuzii. Secuii vorbesc astăzi limba maghiară şi foarte prost sau deloc limba română. Găgăuzii vorbesc astăzi limba rusă şi foarte prost sau deloc limba română. Este bine de ştiut că există un curent de opinie în Ungaria care doreşte plasarea ţării în rândul statelor turanice alături de Turcia, Azerbaidjan, Kazahstan şi Turkmenistan.

Am coborât din microbuz şi am plecat să verific vorbele şoferului. Unde să mă duc? La WC desigur. Văd şi prima inscripţie în limba română de grai moldovenesc. Viceu. 2 lei moldoveneşti costă o intrare acolo. Vorbesc exclusiv în limba română. Sunt înţeles.

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 243 [1600x1200]

Sunt foarte deranjat, uneori scârbit, atunci când citesc jurnale de călătorie sau reportaje ale unor români din România care trec Prutul şi scriu materiale senzaţionaliste cărora le lipseşte doar acel „Şocant!”. De aceea doresc ca oamenii care vor citi în continuare să rămână cu ceva, să înţeleagă ce este de fapt Republica Moldova, ce interese se interpătrund pe acest pământ şi de ce într-o republică aşa de mică există trei focare de scandal permanent. Unul e pe Nistru, unul în Găgăuzia şi altul în nord la Bălţi. Acestea se inflamează de fiecare dată când se fac paşi spre UNIREA Republicii Moldova cu România. Mai departe veţi înţelege cât de artificiale sunt toate aceste entităţi şi cum orice demers al lor se bazează pe limba rusă şi banii de la Moscova. În rest doar circ ieftin pe spatele unei populaţii îndobitocite, şantajate permanent, temătoare şi fără mari perspective. Toate aceste entităţi se opun cât pot direcţiei Republicii Moldova, care este dată de Chişinău, un oraş pe care l-am găsit mai românesc şi mai curat de Rusia ca niciodată. UNIREA este inevitabilă, însă ce am amintit mai sus ne face să înţelegem că ea poate fi amânată sau nu cu tot teritoriul Republicii Moldova.

Pe de altă parte, România are o strategie bleagă şi ambiguă cu privire la UNIRE. Refacerea podurilor între malurile Prutului merge greoi şi numai cu aprobare de la înaltele porţi nord-atlantice. Cât România nu are armată serioasă şi se bazează doar pe NATO nici nu are ce visa la UNIRE. Am mai descoperit cum statul român foloseşte tinerii români de dincolo de Prut şi chiar încurajează duplicitatea lor şi transformarea acestora în maldavani de tip evropenist prin tot felul de momeli de tipul tabere gratis la Sulina, participări la simpozioane sforăitoare şi fără finalitate cu temă europenistă și alte genuri de foloase. Această masă de manevră fiind consistentă, ea poate fi utilizată în scopuri electorale şi vedem acest lucru repetându-se cu regularitate în anii cu alegeri.

În sala de aşteptare a autogării din Comrat găsim o hartă a Republicii Moldova pe care vedem teritoriul autonomiei. De fapt teritoriul din jurul Comratului, că sub jurisdicţia UTA Găgăuzia mai sunt oraşul Vulcăneşti şi câteva sate din sudul Republicii Moldova. Vedem steagul şi stema autonomiei, dar încă nimic în limba turcă. Doar limba rusă şi aici.

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 245 [1600x1200]

Comrat este un oraş aşezat pe valea râului Ialpug. Coloana vertebrală a urbei este strada Lenin. Un bulevard de câţiva km care traversează oraşul de la nord la sud. Sumar aveţi aici informaţii despre această capitală de autonomie. După cum veţi vedea mai jos, această regiune clocită şi moşită de KGB încă înainte de Gorbaciov, se chinuie să rămână în URSS şi la 20 de ani după ce această uniune s-a destrămat. Noutăţile aduse de başcan – un fel de bulibaşă sau conducător al autonomiei – sunt câteva elemente care fac parte din încercarea unei apropieri de fraţii musulmani turanici de care pe găgăuzi nu-i mai leagă nici limba. În Comrat toate indicatoarele rutiere şi numele străzilor sunt exclusiv în limba rusă.

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 268 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 248 [1600x1200]

Urmând strada Lenin găsim câteva instituţii care au arborate steagurile RM şi UTA Găgăuzia. Aceste instituţii sunt dotate cu plăcuţe trilingve. De obicei titulaturile în limba română au greşeli. Nu interesează ce sunt aceste instituţii, important e că la nivel oficial se doreşte păstrarea unei anumite imagini, care e contrazisă puternic de realitate. Şi am mai observat că peste tot steagurile găgăuze sunt spălăcite de soare şi ploi că abia se mai pot desluşi simbolurile de pe ele. După ce vedeţi imaginile faceţi comparaţie cu argentinenii din HarCov.

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 250 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 265 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 266 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 267 [1600x1200]

Încep să ni se deschidă ochii cu adevărat cu privire la ce înseamnă populaţia UTA Găgăuzia atunci când citim numele celor decedaţi în Afganistan în anii 1980, atunci când URSS-ul s-a gândit să-şi mai adauge un stan în componenţă. Mai mult de jumătate români cu numele scris în alfabet chirilic. Numele găgăuze se termină în oglu şi ji şi dacă ne uităm la rădăcina numelui pricepem că aceste sufixe au apărut mai târziu. Există şi nume găgăuze care sunt cuvinte turceşti fără sufix.

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 252 [1600x1200]

Aş fi vrut foarte mult să vizităm muzeul. Am fi fost amuzaţi de mixtura de exponate fără logică şi fără coerenţă. Era luni şi luni muzeele nu lucrează, cum ar spune un maldavan adept al calchierilor din limba rusă. Am observat că la muzeu avem doar inscripţii bilingve, tăbliţa în limba română nu a mai încăput.

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 255 [1600x1200]

Un dublu standard de tip sovietic ce îmi provoacă scârbă nemăsurată am găsit la centrul de recrutare din Comrat. Ca să pricepeţi că nimic nu este întâmplător şi că echivocul şi deruta sunt întreţinute în mod voit, vă învit să intraţi aici pe poza 22, unde veţi descoperi în cimitirul din Suceava pe o placă în memoria sovieticilor morţi în marşul lor spre Berlin, o formă tipică pentru acest tip de manifestare. În limba română avem: „Glorie eternă ostaşilor sovietici căzuţi în luptă pentru libertatea şi independenţa Uniunii Sovietice. Slavă eroicei armate sovietice care a eliberat România de sub jugul cotropitorilor”. Versiunea în rusă sună aşa: „Glorie veșnică luptătorilor armatei sovietce care și-au dat viața în lupta pentru eliberarea umanității din robia fascistă”. La centrul de recrutare din Comrat inscripţia în limba română spune aşa: „Pentru Onoare! Pentru Patrie! Pentru Tricolor!„. Traducerea din rusă sună aşa: „Pentru Onoare! Pentru Patrie! Pentru Steag!„. Care steag? Asta nu mai contează. Observăm că aici nu avem limba turcă, însă vedem pancarta cam spălăcită.

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 257 [1600x1200]

Catedrala oraşului este recent renovată. Arată bine. Are un veac şi jumătate vechime. Nu am putut intra pentru că avea loc o înmormântare. În jurul catedralei se află cel mai mare parc din oraş, din păcate pentru noi şi din fericire pentru aşezare era în plin proces de reabilitare.

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 259 [1600x1200]

În faţa adunării poporului găgăuz, unde staroste este un anume Mihail Formuzal, tronează un Lenin care cară nişte hârtii sub braţ. Deocamdată la Comrat se simte bine, nu atentează nimeni la siguranţa sa. Comratul este un oraş în care nu s-au schimbat numele străzilor din perioada sovietică. Pe lângă tot felul de noţiuni din arsenalul propagandei sovietice, străzile păstrează denumiri ale eroilor URSS de tipul Tkacenko şi Cikalov. Un corp străin şi bizar din punct de vedere al realităţii din teren este Biblioteca turcească Ataturk.

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 264 [1600x1200]

Ca în orice oraş din fosta URSS, pe timpul verii duduiţele vând cvas la pahar la colţul străzii. Cvasul este o băutură răcoritoare obţinută din pâine fermentată. În România are drept corespondent berea de casă. În zonele locuite de turci se găsește braga. În Comrat nu am găsit bragă, deci încă o dată m-am lămurit cu apartenenţa localnicilor la cultura şi obiceiurile turcice.

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 270 [1600x1200]

Când nu mai era prea mult până la ieşirea din oraş înspre sud, am urcat pe o stradelă numită Moldova. În fapt o uliţă desfundată pe care se mai recunoşteau cu oarecare greutate urme de asfalt după primii 30 de m parcurşi. Imediat o babă a ieşit la colţ dintr-o ogradă şi punându-şi palma streaşină la ochi ne-a urmărit până ne-a pierdut.

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 272 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 273 [1600x1200]

Casele din satele găgăuze sunt foarte uşor de recunoscut. Unghiul acoperişului se modifică în partea de jos. Aceste case sunt dotate cu prispă acoperită susţinută de stâlpi din lemn sau beton. Unele locuinţe au aceşti stâlpi în formă de coloane.

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 276 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 277 [1600x1200]

După Olimpiada de la Moscova din 1980 în satele din URSS a apărut moda de a avea poarta de la intrare în curte decorată cu sigla acestor jocuri. În UTA Găgăuzia această modă nu a pierit şi vei descoperi cam una din trei porţi astfel împopoţonată. Dacă eşti găgăuz excentric îţi faci poartă cu porumbeii păcii şi steaua sovietică.

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 278 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 281 [1600x1200]

Umblând pe străzi cu iz rural ieşim într-o intersecţie. La deal e cimitirul, iar la vale un parc. Era parcul Şevcenko aflat între străzile Şevcenko şi Eliberării. Intrăm şi observăm un stâlp de frontieră. Acolo scrie în limba rusă că va fi ridicat un monument în memoria grănicerului găgăuz. Dubios. Nu am văzut nicio graniţă când am intrat în UTA Găgăuzia. Mai la vale avem un loc de joacă pentru copii. Observ amuzat că vestita rachetă din parcurile de joacă pentru copii din ce a fost URSS a fost înlocuită la Comrat cu un telefon mobil. Locomotiva tobogan e chiar reuşită. Culorile rămân aceleaşi ca în cazul stâlpului de frontieră. Aceste culori nu îmi spun nimic, de aceea mă gândesc că le-a rămas vopsea de la locul de joacă şi au uns şi stâlpul.

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 282 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 283 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 285 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 286 [1600x1200]

Şi mai la vale găsim Monumentul Eroilor Eliberatori. Vedem puzderie de coroane depuse. Totuşi de care eliberare vorbesc dânşii, pentru că poporul găgăuz a fost cu adevărat liber în toată istoria sa doar 5 zile în timpul unei răscoale ţărăneşti în anul 1906. Observ şi că nu se mai arde gazul de pomană că e scump, astfel din steaua sovietică nu mai iese de ani buni nicio flacără.

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 293 [1600x1200]

Ce mă diferenţiază de restul călătorilor care bat la pas locurile de sub soare e că eu scormonesc cimitirele. Acolo se găseşte întotdeauna cheia cu care dezlegi enigmele aşezărilor. Cimitirul din Comrat a fost ca un pumn în faţă pentru mine. Peste 90 de procente din mormintele văzute au nume românesc scris în grafie chirilică ori grafie latină, mult mai rar. De departe cel mai întâlnit nume este Bârlădean scris chirilic.

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 300 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 312 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 317 [1600x1200]

Acum mi-e foarte clar de ce fostul demnitar comunist Alexandru Bârlădeanu (n. 1911 – d. 1997) născut Saşa Goldenberg, membru al CC al PMR/PCR (1955-1969), ajuns după 1989 senator, născut la Comrat din tată evreu şi mamă româncă şi-a ales acest nume de scenă pentru a urca treptele PCR. Pur şi simplu Bârlădean e cel mai întâlnit nume de găgăuz vorbitor de limbă rusă din Comrat.

Mai departe veţi vedea o grămadă de nume româneşti în grafie chirilică: Tătar, Arnăut, Stoica, Crăciun, Vlah, Covurluianu, Neagu, Bejenar, Mardar, Croitor, Furtună, Oatu. Numele nu sunt alese de mine special, pur şi simplu sunt mormânt lângă mormânt. Ăsta-i poporul găgăuz vorbitor de limbă rusă! Nu-i aşa că sunteţi curioşi să vedeţi ce nume găsim prin cimitirele din HarCov?

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 301 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 302 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 305 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 306 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 310 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 311 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 313 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 314 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 318 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 319 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 320 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 323 [1600x1200]

Am întâlnit şi nume scrise în grafie latină. Mult mai puţine. Probabil ele aparţin celor care se mai declară moldoveni la recensământ. Observăm acolo un nume Vacarciuc. E ucrainizarea numelui Văcaru. După acelaşi tipic avem şi familia Ciobaniuc.

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 309 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 322 [1600x1200]

Sunt şi ruşi, dar extrem de puţini. De exemplu acest fost cadru al Armatei roşii. Cine ştie de unde a venit şi s-a stabilit aici. Observăm steaua roşie şi panglica Colorado, simbol al respectului purtat de locuitorii fostei uniuni soldatului sovietic care i-a eliberat de faşâsm. Panglica Colorado este panglica Sf. Gheorghe şi niciodată nu am înţeles cum se pupă Sf. Gheorghe cu doctrina comunistă.

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 307 [1600x1200]

Nume de găgăuzi am întâlnit, dar foarte puţine în comparaţie cu cele româneşti. Avem mai jos: Mincioglo şi Mutaf.

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 308 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 316 [1600x1200]

Am găsit şi evrei. De fapt doi care purtau acelaşi nume: Rozenkranţ.

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 324 [1600x1200]

Cea mai populară interscţie din fosta URSS era cea dintre străzile Lenin şi Komsomolului. La Comrat încă este.

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 326 [1600x1200]

Pe uliţele din Comrat găsim paradoxuri cu care în România suntem obişnuiţi deja.

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 333 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 334 [1600x1200]

Şocaţi de ce am descoperit în cimitir am ratat Aleea Gloriei Găgăuze din faţa Universităţii de Stat din Comrat. Nu râdeţi! Pe această alee se întâlnesc de-a valma statui ale lui Eminescu scris Mihail Eminesku, Puşkin, Şevcenko, Gaidarji, o figură locală şi foşti sau actuali dictatori sau conducători din ţările care se revendică la obârşia turanică: Suleyman Demirel, Gheidar Aliev şi Nursultan Nazarbaev. Aliev are bust şi la Bucureşti în parcul Herăstrău la schimb cu o statuie a lui Eminescu la Baku.

Am ieşit pe strada Nicolai Tretiacov, ofiţer distins în unul dintre războaiele Imperiului Ţarist cu Japonia. Nu m-am prins dacă are vreo legătură cu poporul găgăuz. Pe această stradă găsim primăria municipiului Comrat. Titulatura e scrisă în limba moldovenească, limbă română în grafie chirilică. Saitul primăriei e exclusiv în limba rusă.

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 337 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 339 [1600x1200]

Singurul produs local apreciat şi în afara autonomiei este vinul de Comrat.

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 342 [1600x1200]

Ne-am întors din nou la autogară pentru a afla când avem microbuz spre Cahul. Mă abordează o cerșetoare în limba rusă. I-am zis să-mi ceară în limba română și-i voi da. A vorbit o română curată. Am întrebat-o de unde știe. A zis că a făcut la școală. De aici am pornit către cea de-a doua statuie a lui Lenin din Comrat. Știam că e undeva la o margine de oraș lângă o benzinărie Petrom. Am găsit doi băieți cu biciclete. I-am întrebat care știe românește. Unul a zis că da și altul că nu. L-am întrebat pe vorbitorul de limba română unde-l găsim pe Lenin. Ne-a explicat cu greu că la vreo doi km la ieșire din oraș înspre nord lângă lac. Am pornit în acea direcție. Pe drum am găsit tot felul de afișe și pancarte care mai de care mai decolorate și dezolante. Unele mai recente, altele mai vechi. Exclusiv în limba rusă, desigur.

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 348 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 349 [1600x1200]

Pe malul iazului Comrat aflat pe râul Ialpug, la marginea șoselei, între benzinăria Conan flancată de trei rable sovietice și dotată cu spălătorie auto și benzinăria Petrom, șade un bust recent al lui Lenin. Rațiunea amplasării acestui monument nu am înțeles-o. Singura conexiune poate fi făcută cu strada Lenin pe care se află. Accesul la statuie este oprit de o baracă de care se sprijină o stivă de anvelope uzate. Cum totul ținea de teatrul absurd ne-am permis să facem o sesiune foto atipică la acest monument ivit din mintea unui scenarist de filme dentare.

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 354 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 355 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 366 [1600x1200]

Lacul Comrat are o suprafață mărișoară. Nu am văzut amenajări în scop de agrement pentru locuitorii orașului.

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 367 [1600x1200]

Ca și în Dobrogea românească am văzut foarte mulți măgari. Găgăuzul tipic de la țară se cunoaște după fizionomie. Față rotundă, ten negricios. Bărbații poartă mustață. Vorbesc între ei în limba rusă. Când vorbești în limba română cu ei înțeleg ce le spui, dar foarte puțini sunt capabili să lege propoziții când încearcă să-ți răspundă.

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 372 [1600x1200]

Lângă iaz se găsește și stadionul municipal. Intrarea se face pe lângă o clădire șubredă pe fațada căreia se deslușesc secera și ciocanul. Gazonul este artificial. Câțiva tineri joacă fotbal. Copiii merg cu bicicleta pe pista terenului. Comunică exclusiv în limba rusă. Pe un perete observ că Găgăuzia are campionat de fotbal. Scris în limba rusă, desigur.

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 373 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 375 [1600x1200]

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 381 [1600x1200]

Comratul, așa părăginit și uitat cum e, crește datorită populației din satele autonomiei care migrează către capitală. Nu știu cât va mai ține farsa găgăuză. Îmi pare bine că am văzut ce și cum la fața locului, iar acum voi ști să interpretez mult mai obiectiv știrile venite din autonomie direct sau via Chișinău. La 20:30 a ajuns microbuzul de Cahul. Venea de la Tighina, cunoscută de rusofoni drept Bender. Microbuzul avea numere nistrene, adică ale Republicii Moldovenești Nistrene, o farsă stalinistă nerecunoscută susținută de trupele rusești în șase raioane ale RM dincolo de Nistru și în Tighina pe malul românesc, pe care unii o confundă cu Transnistria. Șoferul vorbea foarte corect limba română. Ca să mai verific o dată dacă reușesc să mă înțeleg cu lumea din Comrat, neștiind rusește, merg la un magazin să-mi iau o apă. Cer în limba română și mă întreabă vânzătoarea dacă minerală sau nu. Fantastic de-a dreptul. M-am descurcat în Comrat fără limba rusă!

2013 08 03-08 (Chisinau-Comrat-Cahul-Cantemir-Reni) 383 [1600x1200]

Concluzii:

1. Dacă în Secuime nu mai găseşti deloc secui care să-şi vorbească limba, în Găgăuzia mai sunt vreo câţiva localnici care au scăpat de rusificare.

2. În HarCov avem inscripții trilingve ca și în UTA Găgăuzia, dar secuii își cunosc la fel de bine limba și alfabetul runic pe cât își cunosc găgăuzii limba și alfabetul latin în care e scrisă.

3. Cimitirele ne arată adevărul, atât timp cât nu se face ca la Tighina, adică să se radă cu buldozerul crucile şi numele de pe ele. Cimitirele ne arată clar că la Comrat avem români rusificaţi care se declară găgăuzi, iar la Sfântu Gheorghe români maghiarizaţi ce-și spun secui.

4. Nu vorbim de găgăuzi ci de găgăruşi. Găgăuzii şi-au uitat limba şi nu o mai vorbesc. Găgărușii sunt o masă de manevră folosită de strategii de la Kremlin.

5. Legăturile cu Turcia, Azerbaidjanul şi Kazahstanul mimează o înregimentare a găgăuzilor în filonul turanic, însă religia și rusificarea îi dă de gol ca fiind găgăruși aparținând de frăția poparelor Uniunii Sovietice.

6. Deşi Găgăuzia se doreşte o entitate cu identitate, nu este decât o raia, să păstrăm aparenţele turceşti, rusificată prin politica expansionistă ţaristă şi sovietizare.

7. Găgăuzia e o făcătură tolerată de regimul de la Chișinău cu complicitatea căruia a fost înființată. Sunt semnale că găgăuzii cu ceva minte în cap s-au apucat de învățat limba română.

8. O populație ghetoizată și săracă este foarte ușor de manipulat. De aceea avem o tentativă de Ținut Secuiesc și o UTA Găgăuzia pe teritoriul românesc. Scule numai bine de utilizat pentru a pune bețe în roate Unirii iminente.

9. Găgăuzul vorbitor de rusă Nicolae Pascaru ce se declară moldovan când se vede cu secuiul vorbitor de limbă maghiară Csibi Barna comunică exclusiv în limba română. Deci limba română unește secuii cu găgăuzii.

22 de gânduri despre „Călătoria inițiatică a Secuiului rătăcitor în raiaua GăgăRusă

  1. Interesant articolul tau, daaar… nu am gasit corespondenta cu ce scriai la inceput, anume: „Pentru că foarte mulţi dintre cititorii de aici nu au ajuns nici măcar o dată în Republica Moldova și nu au călcat nici în Harghita şi Covasna, voi oferi cheia acestui text şi-l voi face cât mai accesibil. Voi compara permanent UTA Găgăuzia cu HarCov (Harghita şi Covasna), ţinut secuiesc nu există. Diferenţe mari nu sunt. Cea mai serioasă este dată de peisaj. La Comrat sunt dealuri cu vii, la Miercurea Ciuc sunt munţi fără păduri. Ghetoizarea populaţiei şi repulsia faţă de limba română sunt similare. Secuiul rătăcitor este o găselniţă a propagandei maghiare de la Budapesta, care utilizează şi finanţează din greu tendinţele autonomiste din HarCov, pentru a ridica statui pe teritoriul României unui criminal de război pe nume Albert Wass.”

    Intrebare: cand ai fost ultima oara in Harghita sau Covasna? Ce corespondenta este, concret, intre ce scrii aici si ce ai vazut acolo? Multumesc.

    • Acum vreo 5 ani am fost ultima dată în HarCov. Își zic secui și vorbesc limba maghiară – își zic găgăuzi și vorbesc limba rusă. Popoare asimilate de culturi superioare și folosite în scopuri politice și de control de cei care le-au asimilat

  2. Nu-i invata nimeni si pe astia ca se trag din sumerieni si i-a ghidat o pasare sfanta inapoi la teritoriul lor pe care l-au pierdut dupa ce i-au invadat indo-europenii, sau ca limba lor e cheia de salvare a lumii?

  3. Salut, o descriere perfecta a situatiei din Gagauzia si din Comrat, spun asta pentru ca pana pe la 15 ani am trait in Comrat iar acum merg c-am odata pe an pe acolo.
    Limba romana in Gagauzia o inteleg aproape toti, mai greu cu vorbitul, dar unii chiar o vorbesc aproape perfect, si cat nu ar fi de straniu dar acestia sunt de obicei batranii, (ei intre ei de obicei nu vorbesc in rusa dar in gagauza sau bulgara) si tiganii, cersetoarea de la gara cu siguranta era tiganca, doar ei cersesc pe acolo. Persoanele mai tinere chiar daca cunosc romana o sa iti raspunda tot in rusa, cu exceptia cazului cand e un bisnitar care vrea sa isi vanda marfa.
    In Comrat mai e si un liceu romanesc „Mihai Eminescu” scris corect nu ca acel de pe monument :) + cateva grupe la universitate tot cu predare in ro. in rest toate institutiile de invatamant sunt cu predare in rusa.
    interesant cum ai ajuns de la gara auto la statuia lui Lenin de langa stadion ca e o distanta destul de mare? si daca tot am vorbit despre staion echipa de fotbal care joaca acolo FC Gagauzia anterior se numea Bugeac Comrat a castigat prima cupa a Moldovei la fotbal

  4. E interesnt cum circula ideile.
    Eu mai demult ma gandeam ca in RM minoritatile etnice ar putea fi numite: rusi, malo-rusi, gaga-rusi, bulga-rusi etc.
    Da, HOMO SOVIETICUS e un specimen exotic.
    Le-am expediat unor moldovanisti fotocopii cu documente vechi (cu mult inainte de unirea principatelor) din principatul Moldova in care era mentionata LIMBA ROMANEASCA. Dupa asta mi-au raspuns ca, de fapt, ei nu neaga ca limba noastra se numeste romaneasca s.a. m.d.

  5. Ca de ocicei,faci o descriere frumoasa a locurilor.Pacat insa ca n-ai lasat deoparte aversiunea si ura ta fata de unguri si secui….Asta a stricat totul…Compararea secuilor cu gagauzii sau cu turcii mi se pare cam aiurea,si am mai auzit-o numai de la Vadim,(care e asa cum e….)Cine n-are habar de istorie ar putea sa creada si asta,dar ar trebui si niste argumente solide,nu crezi?Nu cred ca-i suficient ca asa ne place noua(unora)sa credem.Pai conform unor studii genetice mai recente,secuii par inruditi cu populatia din Iran,nu cu turcii,si nici cu ungurii…..Nu ca asta ar conta prea mult pentru noi,ti-o spun doar ca fapt divers.Nu inteleg care-i paralela dintre secui si gagauzi ,cand spui ca astia vorbesc ungureste,respectiv ruseste,dar nu stiu bine limba romana.Ce zici de populatia „sami”sau „saami”dupa logica asta?Ca si astia vorbesc limba lor bine,suedeza rau,iar romana de loc!Or fi si astia dusmanii nostri?Probabil o sa interpretezi gresit ce am scris aici,dar mi-ar fi placut sa scrii mai neutru.Daca vorbim despre Republica Moldova,nu vad ce legatura au muntii fara paduri din Harghita cu asta.De ce n-ai comparat dealurile de acolo cu cele din Bacau sau Neamt?Ti s-a parut ca acolo padurile sunt intacte?Pai padurile si astea ,si alea sunt gestionate cu pricepere de la Bucuresti si nu de le Budapesta,de ce nu ai specificat si asta cand ai facut comparatia ?Eu raman in continuare la convingerea ca rezolvarea este alta,nu sa dam vina pe altii pentru neputinta noastra.

    • Articolul e scris în cheie ironică. Trebuie privit ca o critică a propagandei identitare pe care o fac nişte grupuri etnice care şi-au pierdut identitatea atunci când peste ele au venit culturi superioare. Despre pădurile din Bacău am scris în altă postare, de cele din Suceava de asemenea, iar obiectiv nu cred că pot fi şi nici nu am pretenţia că sunt. Nu am aversiune şi ură faţă de nimeni, am ajuns la o oarecare detaşare, dar nu mă pot abţine să nu fiu caustic din când în când.

    • Şi titlul se datorează faptului că în grupul nostru a fost un prieten din Târgu Mureş. Noi îl alintam cu titulatura „Secuiul rătăcitor”, iar multe din observaţiile sale erau comparaţii între vorbitorii de limbă maghiară din HarCov şi cei de limbă rusă din Găgăuzia

    • care este rezolvarea? – articolul este scris sa intelegem toti manipularile odiaose folosite la exterminarea poporului roman. 2 milioane romani
      maghiariazati cer autonomie pentru 500 de secui! – Cateva mii de romani Gaga-rusificati.

  6. Sper ca nu te superi ca mai comentez pe-aici dar n-o fac decat de dragul discutiei.Prietenul tau de la Tg-Mures,ar trebui sa stie ca limba maghiara,sau dialectul secuilor nu are nici o legatura cu limba turca.Singurul cuvant pe care-l stiu,si care are legatura cu limba turca e ‘JOGHURT’Dar pe asta l-am preluat si noi,si nemtii,si altii.Noi,in lb.romana avem mult,mai multe cuvinte turcesti preluate decat ei.Sa nu crezi ca tin cu ei,sau cu sarbii,sau cu svabii,cum ai putea crede din comentariile mele,pt.ca si eu sunt cel putin la fel de patriot ca si tine de exemplu,(mai ales ca suntem un fel de vecini).Atata doar ca incerc sa inteleg si punctul lor de vedere,pornind de la istoria lor,si sa nu ma bazez doar pe ce ne-au invatat la scoala,ca avem in istorie o gaura de 1000 de ani,pe care nu au reusit s-o umple istoricii nostri,cu toata bunavointa.Aici e buba….

    • Nu mă supăr deloc. Îmi face plăcere. Discuţia e constructivă. Eu nu mă bazez mai deloc pe ce am învăţat la şcoală. Sunt în permanentă documentare şi informare. De asta merg de colo colo, ca să văd, să înţeleg. Nu sunt nici adeptul teoriei buricul pământului, dar nici a repetentului clasei şi asta cu privire la orice popor.

    • Istorie, tara, limba, pamant, trup si suflet, chiar si cimitire – mutilate! 2000 de ani de distrugere, sclavagism, crime si batjocura de catre acesti farisei mascati in catolici, fanarioti, turci, ambasadori, austo-iudeo-khazari-askenazi-jew Popoarele cotropitoare khazarii Turcii, bulgarii, maghiari si bosniacii se lauda cu civilizatia antica a europei cotropite si fac si comert turistic. Daca nu simti romaneste nu te mai baga!

  7. Am vazut ca esti documentat ca altfel n-ai putea scrie lucruri asa de interesante despre toate locurile pe care le colinzi.Cam asa procedez si eu,ca asa am si citit prima data articolul tau despre Polonia,care m-a ajutat sa descopar acolo lucruri interesante.

  8. Felicitari pentru articol.
    In urma cu vreo 2 ani un cunoscut mi-a povestit despre excursia lui tocmai prin acele locuri.
    Scrierea de fata confirma din plin cele auzite.

    Asi dori sa fac un link pe blogul meu la acest articol pe care eu il consider extrem de interesant, despre o regiune aproape necunoscuta in Romania.

    http://romania-azi-srl.blogspot.com

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s