Sat mânăstiresc, târg de frontieră şi cartier al Sucevei

Hip-hop-ul pe casete clandestine a ajuns la Suceava prin 1995. În 1998, la un post local de radio, nu mai ţin minte dacă AS sau Top ’91, a fost difuzată o emisiune despre hip-hop-ul sucevean. În acele vremuri oraşul avea două formaţii: una din cartierul George Enescu, nu ţin minte cum se numea, dar avea o piesă tragicomică Lacrimi de mamă şi una din cartierul Burdujeni. Aceasta din urmă se numea Camuflaj. Piesa de rezistenţă a băieţilor de cartier era despre Burdujeni. Mai ţin minte doar atât: În Burdujeni voi sta / Toată viaţa mea / Aici voi rămâne / Orice s-ar întâmpla.

Pe 29 martie 2009, însoţit de un tovarăş, am trecut râul Suceava şi am explorat partea nordică a municipiului. Cartierul Burdujeni are o istorie puţin mai specială faţă de restul oraşului Suceava. Nu a fost sub ocupaţie şi tocmai de asta s-a dezvoltat ca târg de frontieră. Mai multe citiţi aici.

Noi am luat autobuzul 4. Am coborât la ieşire din Suceava spre Botoşani în staţia căreia şoarecii de maxi-taxi îi spuneau Torino, după numele unui magazin. Ne-am strecurat pe o ulicioară care urcă Dealul Mânăstirii. Am trecut prin nişte adăposturi de animale (cred) părăsite şi am sărit un gard. Am mai urcat puţin şi am avut perspectiva văii Sucevei, cu blocurile din Burdujeni în prim plan şi cu oraşul pe vârful celuilalt versant. Zona de case a cartierului se numeşte Burdujeni Sat şi se întinde ca într-o pâlnie până sub pădurea care acoperă interfluviul dintre văile Sucevei şi Siretului. Este spintecată de drumul care leagă Suceava de Dorohoi.

2009 03 29 (Suceava) 031 [1600x1200]

2009 03 29 (Suceava) 032 [1600x1200]

2009 03 29 (Suceava) 033 [1600x1200]

2009 03 29 (Suceava) 035 [1600x1200]

Înainte ca Burdujenii să se numească astfel, s-au numit Teodoreni. După o mânăstire ridicată aici de Teodor Movilă. Neamul Movileştilor provine din aprodul Purice, cum ne învaţă letopiseţele şi este renumit pentru mânăstirea Suceviţa şi pentru Petru Movilă, cunoscut mai bine în Ucraina. Mânăstirea Teodoreni este obiectivul de care se leagă începuturile ştiute ale Burdujenilor. Aşa s-a crezut mult timp. Descoperiri arheologice mai noi ne arată că a existat o altă așezare undeva în zona actualei străzi a Privighetorii, ceva mai la deal de gară. Această așezare a fost distrusă și a dispărut. Au rămas un cimitir și urmele unei biserici. Acestea au fost descoperite prin 2007 când se săpa pentru amenajarea unui teren de fotbal.

Dacă aţi citit legătura de mai sus, aţi aflat că pas cu pas lumea s-a aşezat în jurul acestei mânăstiri şi aşa s-a format o localitate nouă. Boierul Burduja a avut cel mai important rol în stabilirea pe acest loc a multor alogeni şi cu trecerea anilor a dat numele său vechii localităţi mânăstireşti. Pe vremea Bucovinei, aceasta a rămas în Moldova, iar după 1859 a făcut parte din Principatele Unite ale României şi apoi din Regatul României. Fiind târg de frontieră, a prosperat şi nu după mult ce Iacob Zadik a intrat cu trupele în Suceava la 6 noiembrie 1918 în marşul său către Cernăuţi, Burdujenii au fost lipiţi la fosta reşedinţă voievodală. Tocmai pentru că a trăit Unirea de la 1859, Burdujeni Oraş a fost denumit Cuza Vodă şi împărţit în trei.

Mânăstirea Teodoreni are un singur lucru special. În biserică se păstrează singurul portret al cronicarului Miron Costin. Lângă mânăstire se afla balamucul din Suceava. Acum arată puţin mai bine decât în pozele din 2009. Noi am coborât de pe deal, am trecut un pârâiaş şi am vizitat mânăstirea. Era pustiu. Biserica închisă. Nu l-am putut vedea pe Miron Costin.

2009 03 29 (Suceava) 042 [1600x1200]

2009 03 29 (Suceava) 045 [1600x1200]

2009 03 29 (Suceava) 048 [1600x1200]

2009 03 29 (Suceava) 049 [1600x1200]

2009 03 29 (Suceava) 052 [1600x1200]

2009 03 29 (Suceava) 054 [1600x1200]

Urcăm din nou dealul care se cam duce la vale. Sunt unii care s-au apucat să-şi facă acolo case. Treaba lor. Dealul se transformă în platou. Pe el este construită o staţie de transformare. Vreo 10 km mai spre est se află Aeroportul Salcea. Internaţional.

2009 03 29 (Suceava) 060 [1600x1200]

2009 03 29 (Suceava) 068 [1600x1200]

2009 03 29 (Suceava) 069 [1600x1200]

Înaintăm către pădure. Valea Sucevei se depărtează. Unii mai inspiraţi şi-au făcut case în sat, nu pe deal.

2009 03 29 (Suceava) 074 [1600x1200]

2009 03 29 (Suceava) 078 [1600x1200]

Aproape de pădure ne simţim ca la ţară. Oi, o baltă cu peşte şi multă linişte.

2009 03 29 (Suceava) 081 [1600x1200]

2009 03 29 (Suceava) 082 [1600x1200]

2009 03 29 (Suceava) 083 [1600x1200]

2009 03 29 (Suceava) 086 [1600x1200]

Coborâm pe o uliţă desfundată. Ne întâlnim cu un utilaj folosit la introducerea utilităţilor pentru cei din Burdujeni Sat. Utilajul cam inadecvat. Apoi ieşim în drumul care duce la Dorohoi prin Adâncata. Înţelegem repede de ce şi acum camioanele mai grele se scufundă în şosea. Descoperim o şcoală de un secol şi biserica satului.

2009 03 29 (Suceava) 099 [1600x1200]

2009 03 29 (Suceava) 103 [1600x1200]

2009 03 29 (Suceava) 105 [1600x1200]

2009 03 29 (Suceava) 108 [1600x1200]

Direcţia noastră de înaintare e de la sud-est spre nord-vest cu traversarea dealurilor şi a pâraielor care se varsă în Suceava. Ne îndreptăm apoi spre cimitir. Deja suntem pe cealaltă margine a pâlniei. S-au construit case în prostie fără ca utilităţile să fie trase. Drumurile sunt de pământ. Cei norocoşi au pe stradă pietriş. Cimitirul e modest şi curat.

2009 03 29 (Suceava) 109 [1600x1200]

2009 03 29 (Suceava) 110 [1600x1200]

2009 03 29 (Suceava) 112 [1600x1200]

2009 03 29 (Suceava) 115 [1600x1200]

Peisajul urban camuflat în rural nu se schimbă. Dăm şi peste un cimitir evreiesc. E normal, unde e o frontieră e rost de contrabandă, speculă şi comerţ. Şi dacă tot suntem la capitolul evrei, amintesc că Norman Manea se trage din Burdujeni, deci nu e bucovinean cum spun unii cetăţeni ignoranţi.

2009 03 29 (Suceava) 122 [1600x1200]

2009 03 29 (Suceava) 131 [1600x1200]

Ajungem la un rezervor de apă potabilă. De aici vedem foarte bine valea Sucevei. Fostă zonă industrială, actuală zonă comercială cu bazar şi moluri. De la sud-est la nord-est sau de la stânga la dreapta avem: ieşirea spre Botoşani şi CET-ul, în prim plan cartierul Burdujeni, în plan secund fosta IFA (Intreprinderea de Fibre Artificiale), actualmente Iulius Mall, în plan îndepărtat centrul Sucevei. Gara Burdujeni, din cărămidă şi cu acoperiş roşu, e vizibilă, apoi sus pe deal se zăreşte catedrala în construcţie şi turnul de apă, jos în vale fabrica de pâine şi turunul de paraşutism. În ultimele poze e cartierul Iţcani. Burdujeni şi Iţcani sunt acum legate prin case construite la fel de anapoda ca şi pe deal.

2009 03 29 (Suceava) 134 [1600x1200]

2009 03 29 (Suceava) 140 [1600x1200]

2009 03 29 (Suceava) 144 [1600x1200]

2009 03 29 (Suceava) 143 [1600x1200]

2009 03 29 (Suceava) 145 [1600x1200]

2009 03 29 (Suceava) 149 [1600x1200]

Rezervorul este construit pe un pinten de deal între două pâraie. În nord, sub pădure, a fost Avicola Suceava. De Avicola Bacău aţi auzit. La fel şi de cea din Iaşi. De cea din Suceava nu aţi auzit. Poate doar nişte ştiri groaznice despre găini care se mâncau reciproc. Au circulat într-o vreme acum peste un deceniu. Praful s-a ales de ea. Au luat-o nişte italieni şi acum e risipită bucată cu bucată. Pe terenurile ei se fac case.

Atunci când s-au apucat de sistematizat municipiul Suceava, comuniştii au avut două direcţii. Să facă oraşul nou aici între Burdujeni şi Iţcani sau să-l demoleze pe cel vechi şi să-l reconstruiască după viziunea Geniului Carpaţilor. Au ales a doua variantă şi astăzi avem vreo 4-5 monumente de arhitectură din perioada medievală şi încă vreo 4-5 din perioada bucovineană.

2009 03 29 (Suceava) 158 [1600x1200]

2009 04 05 (Suceava) 088 [1600x1200]

2009 03 29 (Suceava) 162 [1600x1200]

2009 03 29 (Suceava) 168 [1600x1200]

Am coborât, am trecut un nou pârâu, pe care în zilele astea un cetăţean şi-a făcut iaz şi am mers imaginându-ne ce cartier fără apă şi canal va răsări acolo. Această zonă se numeşte Dumbrava. Nu ştiu pentru cât timp. Oameni harnici lucrează de zor. Cei din zonă sunt foarte fericiţi, fiindcă folosesc rumeguşul ca antidot pentru glod. Totuşi sunt speranţe că nu va dispărea toată pădurea, fiindcă în cursul anului 2012 s-a stabilit ca această zonă să fie una dintre cele trei ale Sucevei în care grataragiii să se desfăşoare în voie.

2009 03 29 (Suceava) 171 [1600x1200]

2009 03 29 (Suceava) 172 [1600x1200]

2009 03 29 (Suceava) 174 [1600x1200]

Pe 29 martie nu am apucat să descopăr ce a mai rămas din fosta Avicola. M-am întors pe 5 februarie. Iarba era mai verde, după cum spune şi cântecul. Am venit din zona Burdujeni Gară pe Aleea Dumbrăvii. Aici trăiesc nişte oameni pentru care setea de informare e extrem de importantă. Igiena nu prea. Au foarte multe parabolice, dar numai un veceu.

2009 04 05 (Suceava) 001 [1600x1200]

2009 04 05 (Suceava) 002 [1600x1200]

La început vă spuneam de acea descoperire arheologică. În această zonă a Dumbrăvii, un preot meseriaş şi enoriaşii din dotare au pus bazele unui cimitir. Aici au fost reîngropaţi cei mai vechi locuitori ai aşezării ce avea peste ani să se numească Burdujeni.

2009 03 29 (Suceava) 190 [1600x1200]

2009 04 05 (Suceava) 040 [1600x1200]

M-au interesat mai mult corpurile de clădire camuflate în pădure. Locul nu era părăsit complet. Ceva activitate antropică se zărea printre garduri şi se auzeau zgomote de muncă brută. Am observat că acolo au fost crescuţi şi iepuri. În 2009 fosta Avicola era metamorfozată în gater şi depozit de lemne. Pădurea din jur se rărea dramatic.

2009 04 05 (Suceava) 053 [1600x1200]

2009 04 05 (Suceava) 056 [1600x1200]

2009 04 05 (Suceava) 058 [1600x1200]

2009 04 05 (Suceava) 072 [1600x1200]

Revin la prima vizită. După ce am lăsat tânărul cimitir în urmă, am trecut clandestin pârâul care reprezenta frontiera dintre imperiu şi regat şi am dat târcoale primelor case din Iţcanii Noi. Acum doar Iţcani. Iţcanii Noi au fost sat populat cu nemţi aduşi de aiurea de imperiu. Aici era gara de frontieră a ocupantului neamţ. Iţcanii Vechi sunt peste apa Sucevei şi acum poartă numele de Hârbărie. Un cartier de case al Sucevei construit pe o coastă abruptă vizibil în pozele anterioare. Numele de Iţcani vine de la un vechi boier din perioada lui Petru I Muşat, Iaţco. Acesta şi-a făcut o biserică pe acea coastă. Biserica există şi în prezent, însă a fost distrusă şi reconstruită în mai multe rânduri.

Şi aici străzile de pământ care abia cunosc piatra de râu ne întâmpină imediat. Casele se construiesc pe tarlale de pe care în toamnă a fost ridicată ultima recoltă de barabule. Abia a ajuns la ele curentul electric. Apa şi canalizarea mai aşteaptă.

2009 03 29 (Suceava) 197 [1600x1200]

2009 03 29 (Suceava) 201 [1600x1200]

2009 03 29 (Suceava) 211 [1600x1200]

Ajungem aproape de pasarela care traversează calea ferată. Suntem la ieşire spre Siret. Pe străduţa de sub pasarelă lipseau capacele de canal. Oameni cu spirit civic au plasat grijuliu crengi în potenţialele capcane. Ne-am dus la gara Iţcani. Îmi era dor să o văd. Atunci o foloseam foarte rar, însă am multe amintiri din copilărie şi adolescenţă când luam trenul spre Dărmăneşti de acolo.

Un rapid de Bucureşti stătea să plece. Călători mai deloc. E normal. Sucevenii iau trenul spre Bucureşti din gara Burdujeni sau Suceava, fosta gară de frontieră a regatului. Acum renovată după ce a stat vreun deceniu închisă şi traficul de călători a fost mutat la Iţcani.

Dacă în 2009 gara Iţcani sau Suceava Nord, care într-o perioadă a României Întregite s-a numit Aron Pumnul, nu arăta deloc bine şi destinul său părea pecetluit, acum îţi vine să plângi dacă o vezi. E monument istoric şi dacă rămâne la CFR, praful se va alege de ea.

2009 03 29 (Suceava) 219 [1600x1200]

2009 03 29 (Suceava) 225 [1600x1200]

2009 03 29 (Suceava) 227 [1600x1200]

2009 03 29 (Suceava) 230 [1600x1200]

Anunțuri

3 gânduri despre „Sat mânăstiresc, târg de frontieră şi cartier al Sucevei

  1. Este destul de apropiata de adevar relatarea.Eu insa,ca om nascut si crescut pana la 23 de ani in Itcani,privesc aceste locuri altfel si cu multa nostalgie.Despre Norman Manea,pe care l-am cunoscut personal si cu a cariu sora(de fapt verisoara)Ruty Manea,am facut parte din acelas cerc de prieteni,cand am fost elev la Liceul ortodox roman Stefan cel Mare,asa se numea inca de pe vremea stapanirii austriece,precizez ca el a fost nascut in Burdujeni,de unde a fost deportat in Transnistria.Cand s-a reintors din deportare s-a stabilit cu familia in Suceava.

  2. Salut, m-a incantat ce am vazut si citit pe blogul tau.
    Am fost cuprins de nostalgie vazand poze cu dealul Manastirii, locul unde am crescut si copilarit (pe straduta Nicolae Grigorescu, cum te uiti din varful dealului spre vale, intre manastire si deal cum ar veni..) unde a fost „Magazia de Oua” si unde se mai aduceau pentru export melci, iepuri.
    Sunt surprins placut ca stii de Avicola care a fost sub padure (acolo a lucrat o matusa de a mea ca inginer) si mai jos unde acum sunt mai multe case si se vad urme de foste temelii, tin minte ca era o mare crescatorie de porci, da’ mare nu asa.
    Da, era o trupa de hip-hop din Suceava care aveau refrenul „ridic paharul pentru Suceava, si ridic paharul pentru nord-est, ridic paharul pentru fetite si ridic paharul pentru baieti’…(cauta pe youtube).
    As vrea sa mai comunicam, bunicul meu a avut casa in zona dealului Manastirii si cunosc mai multe date despre geografia locului, istorie, „jdanii” (cum spunea Bubu) care au avut case inainte de Burdujeni Sat; mi-ar face o deosebita placere.
    Ma bucur ca esti patriot si sunt in acelasi asentiment cu tine cu tot ce ai exprimat pana acum pe blog.
    Sergiu – facebook: sorin_25sv

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s