Cele două feţe ale Hotinului şi alte atracţii cernăuţene

Tâlhari ştiuţi şi neştiuţi

În miez de noapte se strecoară

În cimitir la Cernăuţi

Şi mor a doua oară…

Tâlhari de gropi şi osemnite,

Urmând stăpânii lor ştiuţi,

S-adună hoţii la morminte

În cimitir la Cernăuţi

Şi hohotesc în nopţi târzii,

Căci ne scot oasele afară,

Să nu rămână mărturii

Că Bucovina ne-o furară!

Ion Popescu-Sireteanu

Joi 07 08 2008 aveam programată o vizită la Hotin. Trebuia să vină după noi pe la 8 şi ceva prietenul Eugen. Nefiind satisfăcut de timpul petrecut în urmă cu o zi în cimitirul cernăuţean şi fiind un tip matinal, am profitat că obiectivul nu era nici la 10 minute de mers şi pe la 7 fără ceva i-am lăsat pe băieţi dormind şi am plecat să mai descopăr români, poate şi dintre înaintaşii mei din familia Bumbac.

Am trecut în drumul meu spre cimitir din nou pe lângă piaţă. Aici mulţi dintre comercianţi vorbeau între ei în româneşte. M-am bucurat că la Cernăuţi mai sunt şi români vii. Era puţin răcoare. Cerul senin. Se anunţa o nouă zi toridă. În cimitir roua era consistentă, astfel că m-am udat bine de tot la picioare, chiar dacă nu m-am aventurat în zona cu buruieni mutante de 2 m înălţime.

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 120 [1600x1200]

În ora pe care o aveam la dispoziţie am găsit mormintele pictorului Epaminonda Bucevschi, creatorului stenografiei române Eugeniu Silvestru Suceveanu şi al fostului preşedinte al Academiei Române Dimitrie Onciul, cel care are ridicată o statuie în faţa Colegiului Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuţi.

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 130 [1600x1200]

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 123 [1600x1200]

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 134 [1600x1200]

La o margine am descoperit mormântul lui Zaharia Voronca, cunoscut militant al Arboroasei, camarad de luptă pentru afirmare românească al lui Ciprian Porumbescu. Piatra sa de mormânt este de departe cea mai sugestivă. Mă şi mir cum de a rezistat aşa de mult. Celor din Bucovina, Basarabia şi Ardeal li se spunea acum două secole detrunchiaţi. Adică dezlipiţi din trupul ţării. În loc de cruce, Voronca are la cap un trunchi de stejar, care e trupul Moldovei şi în loc de braţele crucii sunt două ramuri pe care scrie 1775 şi 1812, adică anii în care au fost furate nordul şi apoi estul Moldovei. Mai jos scrie 1918, adică anul în care cele două provincii au revenit în trupul ţării. Voronca a murit în 1920 bucuros. România era întregită. Ce a urmat ştim cu toţii.

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 124 [1600x1200]

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 125 [1600x1200]

Mormintele care au rezistat au rămas la locul lor, chiar dacă părăginite, însă cele care s-au deteriorat au fost înlocuite de altele noi, ale ucrainienilor, astfel se face că printre morminte româneşti de la începutul secolului trecut se pot vedea adesea morminte ale ucrainienilor morţi prin anii 1980. Sunt foarte vizibile aceste corpuri străine, fiindcă toate sunt croite după acelaşi şablon, marmură neagră zgâriată cu numele scris în chirilică şi faţa decedatului. În zona nemţească am găsit şi câteva cavouri profanate, în care ciolanele morţilor sunt amestecate cu gunoaie şi alte resturi.

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 127 [1600x1200]

O asociaţie a românilor cernăuţeni, Golgota, a ridicat un monument în memoria martirilor neamului românesc.

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 128 [1600x1200]

M-am mai învârtit pe acolo puţin şi pe la 8 fără zece am plecat.

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 132 [1600x1200]

Băieţii erau aproape gata. L-am aşteptat şi pe Eugen şi am plecat spre autogară. De aici ne-am luat bilete spre Chişinău, fiindcă noaptea următoare aveam să o petrecem pe drum. La 9 şi ceva pleca şi duba spre Hotin. Aveam de traversat în puţin peste o oră dealurile dintre văile Prutului şi Nistrului. Am trecut prin Boian, sat românesc cunoscut mai ales din Doina lui Eminescu. Locuitorii săi sunt actualmente printre cei mai bogaţi ai regiunii. Boianul mai este cunoscut şi prin faptul că o parte a populaţiei sale împreună cu un preot au plecat acum mai bine de 100 de ani în Canada şi au fondat acolo o localitate cu acelaşi nume. Am văzut din mersul microbuzului bustul lui Ion Neculce. Boianul a fost moşie a familiei cronicarului. Pe drum am zărit şi mori de vânt.

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 141 [1600x1200]

Hotinul este cel mai roşu punct din regiunea Cernăuţi, care cuprinde nordul Bucovinei, nordul Basarabiei şi ţinutul Herţa, este ultimul bastion bolşevic din vestul Ucrainei. În Hotin, oraş din nordul Basarabiei populat actualmente în majoritate cu ruşi, te frapează comunismul viu care se vede peste tot. Prima dată am descoperit memorialul ridicat în aminitirea celor care s-au răsculat împotriva României Mari, pentru a alipi judeţul din nordul Basarabiei unei republici ucrainene bolşevice. Au fost în cele din urmă zdrobiţi de armata română care, în perioada aceea, s-a mai confruntat cu astfel de răscoale puse la cale de comuniştii sovietici.

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 144 [1600x1200]

soare 131 [1600x1200]

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 146 [1600x1200]

Peste tot se vorbeşte de ocupantul român şi de eliberatorii sovietici care au distrus fascismul. Pentru eroii roşii şi pentru slava comunismului a fost ridicat acel fastuos şi întins memorial. În faţa căminului cultural am dat peste statuia lui Marx, proaspăt renovată. De fapt e obiectivul cel mai bine întreţinut din oraş. Tot pe acolo mai erau şi statuile muncitorului şi colhoznicei, dar şi obeliscul cu pentagrama roşie, devenită simbolul comunismului şi al Armatei Roşii.

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 145 [1600x1200]

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 210 [1600x1200]

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 206 [1600x1200]

Din partea roşie a oraşului am coborât uşor uşor către zona medievală. Pe drum am trecut prin talcioc. Ne-am luat atlase şcolare cu şi despre Ucraina. Cetatea Hotinului împreună cu fortificaţiile sale au început să fie reabilitate de câţiva ani. Până nu demult, cetatea nu era păzită şi era locul preferat beţivanilor şi amatorilor de alte extazuri. Acum este refăcută şi lucrările continuă. La intrare în sistemul de fortificaţie, ucrainenii au aşezat statuia unui hatman de-al cazacilor cu merite în bătălia de la 1621. În interiorul fortificaţiilor se află o biserică refăcută cu hramul Sf. Alexandru Nevski. Un cneaz al unui stat al ruşilor kieveni ridicat la rang de sfânt după metoda binecunoscută şi la noi. Pe la Hotin încă se mai sapă.

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 153 [1600x1200]

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 154 [1600x1200]

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 202 [1600x1200]

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 200 [1600x1200]

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 155 [1600x1200]

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 157 [1600x1200]

Cetatea Hotinului, de-a lungul istoriei sale, a trecut pe la multe popoare. Reconstruită acum, actuala formă este cea pe care i-a dat-o Ştefan cel Mare în perioada sa de domnie. Cel care a construit prima cetate de piatră aici a fost Alexandru cel Bun sau Oleksandr Dobri pentru ucraineni. A existat aici o întăritură de pământ încă de când ruşii kieveni au trecut apele Nistrului şi au hălăduit o vreme şi printre aceste dealuri până s-a închegat un stat puternic românesc în Moldova. Merită menţionat şi că aceşti ruşi kieveni, până să fie măturaţi din istorie de mongoli, s-au ciocnit cu volohovenii. Oare cine erau aceşti volohoveni?

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 162 [1600x1200]

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 163 [1600x1200]

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 168 [1600x1200]

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 169 [1600x1200]

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 170 [1600x1200]

În interiorul cetăţii se lucrează de zor, ucrainenii declarând fortificaţia drept una din cele şapte minuni ale lor. De fapt, oriunde a-i merge în Ucraina se vede o foame de istorie, o sete de a demonstra că sunt un stat şi nu doar o farsă stalinistă. Ei scot de oriunde în evidenţă doar lucrurile pe care le-au făcut ei, care de cele mai multe ori nu sunt ei, doar oamenii lor, care de cele mai multe ori nu sunt oamenii lor, restul rămânând în umbră.

Să trecem peste toată istoria Moldovei de acolo, care este amintită sumar şi ajungem la bătălia de la Hotin din 1621. Ei scot în evidenţă doar pe cazaci, doar meritele acestora, iar pe poloni şi lituanieni îi trec în umbră. În definitiv, cazacii erau o mixtură de populaţii ce cuprindea până la 30-40 la sută şi români moldoveni. Faptul că ucrainenii încă nu ştiu ce sunt şi s-au trezit pe mână, după căderea URSS, cu un stat aşa mare, i-a făcut să fabrice istorie şi să încerce să înjghebe ceva coerent din multele simboluri şi rămăşiţe de pe teritoriul pe care îl stăpânesc actualmente.

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 172 [1600x1200]

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 173 [1600x1200]

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 176 [1600x1200]

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 177 [1600x1200]

O singură întrebare adresată unui ucrainean care emite baliverne despre orice cetate de pe Nistru va topi ca focul ceara tot eşafodajul de minciuni: De cine se apărau ucrainenii de au ridicat cetăţi pe malul românesc al Nistrului? De ei? Încep să se prindă că-s ridicoli şi ştiu foarte bine din documente că neamul care a stăpânit cel mai mult această cetate de-a lungul istoriei a fost cel românesc.

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 181 [1600x1200]

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 182 [1600x1200]

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 184 [1600x1200]

Nistrul este foarte mare în dreptul Hotinului, asta şi pentru că în vale se află un lac de acumulare. Dincolo de Nistru este Podolia. Fiindcă eram presaţi de timp nu am mai ajuns şi la Cameniţa. Poate data viitoare.

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 189 [1600x1200]

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 190 [1600x1200]

soare 138 [1600x1200]

Ne-am întors de la Hotin pe o altă rută, ceva mai accidentată, prin satul Toporăuţi. Locul de unde se trage neamul Barnovschi. Miron, fost domn al Moldovei, a ridicat la Toporăuţi o biserică unde este îngropat tatăl său. Tot acest sat este loc de baştină al Sofiei Vicoveanca, refugiată la Vicovu de Jos în judeţul Suceava.

În dubă, un cetăţean m-a abordat în limba română. Era ucrainean şi voia să ştie ce face minoritatea ucraineană din România. Excursia în nordul Moldovei a fost pentru mine ca una obişnuită în satele rămase în ţară. În afară de scrisul chirilic de pe primării, magazine şi crâşme, nu prea sunt diferenţe. Casele vechi sunt la fel, casele noi exact la fel. La intrare în Cernăuţi am trecut Prutul pe un pod făcut în perioada interbelică de români şi aflat în exploatare încă, deşi e cam îngust.

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 211 [1600x1200]

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 220 [1600x1200]

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 223 [1600x1200]

În oraş, am mers unde eram cazaţi, ne-am luat bagajele, ne-am despărţit de Eugen, cu care urma să ne vedem mai târziu şi am mers să mâncăm în centru. Ghid eram eu. Pe fosta Iancu Flondor se lucra la foc automat. Pentru a marca multiculturalismul urbei, pe marginea străzii se montau din loc în loc gresii încrustate cu numele oraşului în limbile etniilor care îl populează sau l-au populat.

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 227 [1600x1200]

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 229 [1600x1200]

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 231 [1600x1200]

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 233 [1600x1200]

Am trecut pe la catedrala ucraineană şi am schimbat traseul. Lângă ea este statuia mitropolitului Hacman. Român de la Hotin care a făcut mai multe pentru ucraineni decât pentru români, de aia îl şi preţuiesc aceştia acum. În cele din urmă am ieşit la un parc şi un monument pe care îl ştiam dintr-o vedere din Cernăuţi din perioada URSS. Acum monumentul a fost adaptat pentru Ucraina în tranziţie. Piaţa în care am ajuns este cea mai largă şi locul unde se fac concerte în oraş. S-a numit Ghica Vodă.

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 235 [1600x1200]

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 237 [1600x1200]

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 239 [1600x1200]

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 240 [1600x1200]

Pentru a ajunge la restaurantul unde mâncam, am găsit cu greu doi flăcăi care ştiau ceva engleză şi ne-au orientat, de fapt trebuia să coborâm vreo câteva sute de metri din piaţa cu monumentul. După masă, am luat-o cu Eugen la o nouă tură spre disperarea amicilor cu bagajele în spate. În Cernăuţi nu există coşuri de gunoi, există doar containere plasate strategic în intersecţii. Poate dacă ar exista coşuri pe stâlpi sau în parcuri, oraşul ar fi mai curat.

Probabil cea mai frumoasă parte a Cernăuţilor e la intersecţia fostelor străzi Regina Maria şi Ştefan cel Mare, acum strada Holovna. Există şi un monument păstrat din vremea imperiului, unde, pe o faţă, este aminitit în limba română de jertfele soldaţilor români morţi aiurea pentru coroana de la Viena.

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 280 [1600x1200]

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 244 [1600x1200]

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 282 [1600x1200]

soare 240 [1600x1200]

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 283 [1600x1200]

Apoi am luat-o în deal până la Palatul de Justiţie, după, printre clădiri austriece până am dat de puşcărie. Am ajuns şi la catedrala catolică, aflată într-o stare jalnică, de fapt atunci în această biserică se afla sediul arhivelor statului din regiunea Cernăuţi. Monumente la tot pasul şi acest lucru mi-a plăcut.

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 246 [1600x1200]

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 250 [1600x1200]

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 251 [1600x1200]

soare 188 [1600x1200]

soare 220 [1600x1200]

Ne-am mai plimbat cu gândul să mergem într-un parc în care amicii mei să se odihnească, în timp ce eu şi Eugen să batem străzile. Am fost dus pe nişte străduţe cu arhitectura românească de care am amintit în articolul precedent. Mă simţeam ca în Bucureşti.

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 254 [1600x1200]

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 278 [1600x1200]

În cel mai mare parc al oraşului oamenii s-au aşezat pe bănci să-şi odihnească ciolanele. Am văzut aici destule monumente ce amintesc de comunism. E prea mare parcul să poată fi schimbat aşa repede ca alte locuri. Într-o parte este amenajată o zonă pentru distracţie cu tot felul de porcării în care te poţi da ca să-ţi crească adrenalina. Am găsit şi locul în care se pozează orice proastă venită de la Suceava în bazarul din Cernăuţi. Asta numai dacă scapă în centrul urbei. E scaunul îndrăgostiţilor.

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 275 [1600x1200]

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 271 [1600x1200]

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 267 [1600x1200]

Pentru că au fost atacaţi de ţânţari, tovarăşii au zis că nu mai pot sta în parc şi să mergem în altă parte. În Cernăuţi, din loc în loc, se găseşte câte o cisternă din care o femeie vinde cvas la pahar, la sticlă, la PET, la damigeană sau la canistră.

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 259 [1600x1200]

Ne-am dus pe un alt traseu în Piaţa Teatrului, unde i-am lăsat pe camarazi pe trepte lângă un grup de emo.

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 260 [1600x1200]

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 277 [1600x1200]

De data asta am mers în vale. Am trecut pe lângă statuia lui Eminescu şi am văzut fosta sinagogă, acum cinematograful oraşului. Am mai coborât câteva sute de metri şi am dat într-o piaţă cu mai puţină personalitate decât celelalte. De aici am mers pe câteva străduţe cu nişte clădiri plăcute. Îmi dădeam seama că este suficient pentru această primă vizită la Cernăuţi şi că într-un oarecare viitor voi reveni să descopăr noi şi noi locuri pline de istorie.

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 248 [1600x1200]

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 285 [1600x1200]

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 286 [1600x1200]

2008 08 06-10 (Cernauti - Hotin - Chisinau) 287 [1600x1200]

În Cernăuţi traficul este mare, dar omenesc, adică se circulă binişor, nu sunt ambuteiajele de la noi. Întrucât timpul de plecare se apropia, oamenii s-au dus să-şi facă ceva provizii la un supermarket din zonă. Apoi am stat puţin la discuţii până pe la 7 jumate. Autobuzul nostru spre Chişinău pleca la 9 fără un sfert. Ne-am urcat într-un microbuz de transport local cu direcţia autogară. Se întâmpla ceva ciudat, cei din spate dădeau banii înspre înainte la şofer. Unii dintre noi s-au prins cam târziu, spre amuzamentul altora. Interesant la Cernăuţi e că patrioţii ucraineni l-au adoptat pe Codreanu ca personalitate proeminentă a oraşului şi dacă cei de la Noua Dreaptă nu ajung să pună afişe acolo, problema e rezolvată.

soare 227 [1600x1200]

La autogară ne-am pus bagajele în autobuz şi ne-am mai plimbat puţin prin zonă, apoi ne-am despărţit de Eugen şi urma drumul de noapte spre Chişinău. Înainte de plecare am avut parte de un mic circ între o ţigancă şi şoferul autobuzului. Mobilizaţi şi noi de treaba asta am început să discutăm despre una alta, mai ales politică, economie şi alte mofturi israelite. Când era discuţia mai încinsă şi un tovarăş ne explica despre Franţa şi sindicatele ei, un rusofon din Bălţi din spatele nostru a început să gesticuleze şi să spună “îîîî îîîî îîîî îîîî” şi cu multă greutate “Ci chizda mă-sîî!”. Altul de lângă el, prieten de pahar şi de afaceri, ceva mai vorbitor de limbă română, a tradus furios: “Aici lumea îi obosâtî, vre sî doarmî. Ci va trebi Franţa?”. Curios că după aceea le-a trecut şi lor oboseala, se cinsteau cu bere şi erau destul de glumeţi.

Pe la 11 şi ceva seara am trecut graniţa stalinistă în Republica Moldova. Graniţa e între localităţile Mămăliga din Ucraina şi Criva din Republica Moldova, iar în dreapta, la nici 300 de m curge Prutul. Peste Prut este oraşul Darabani din România.

Anunțuri

5 gânduri despre „Cele două feţe ale Hotinului şi alte atracţii cernăuţene

  1. Mulțumesc mult dragă Lucian pentru aceste reportaje. Îmi pare rău că nu te-am putut cunoaște atunci în 2008. Dacă mai vii, anunță-mă și am să-ți fiu un ghid devotat al Cernăuțiului.
    La mulți ani!

  2. La Hotin, în spatele lui Karl Marx e actuala Casă de Cultură și ucrainenilor le poate părea că a fost construită în perioada sovietică. De fapt această clădire este fostul Teatru construit în 1934 în stil neo-românesc.
    http://wikimapia.org/#lang=ro&lat=48.507116&lon=26.492103&z=17&m=b&show=/19199410/ro/Clădirea-fostului-teatru-(1934)

    Am reușit și noi să facem o călatorie până la Cernăuți și Hotin, însă nu am vizitat unele locuri postate pe blogul tău, păcat că nu văzusem acest articol mai înainte :(
    http://www.faptanuvorba.net/2013/09/jurnal-de-bord-cernauti-hotin-camenita.html

    Te invităm și în Basarabia, în special în Nisporeni. :)

    • La Chișinău merg destul de des, aproape în fiecare an. În 2013 am vizitat sudul Republicii Moldova și orașul Reni. La Nisporeni nu am fost încă, așa că ținem legătura.

  3. Pingback: Kievul în preajma Maidanului | Drumurile lui Spetcu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s