Până la Cheia şi înapoi (Conu’ din Vălenii de Munte)

Sfârşit de iulie 2007. Iaşi. Cu o parte a găştii Psycho Metal. Ne urcăm în tren. Destinaţia Ploieşti. Nu pot să dorm, aşa că mă uit la peisaje. Trenul merge bine. După Bârnova merge constant cu peste 100 km/h. Stau într-un automotor Desiro sau Săgeata albastră aflat la mijloc în componenţa unui tren. Stau exact pe scaunul mecanicului. Trecem de Vaslui şi nu pot să nu imortalizez locul unde s-a purtat Bătălia de la Podu’ Înalt, pe o vreme caldă în timpul iernii. Se pare că încălzirea globală îşi făcea simţită prezenţa încă de la 1475.

De la Bârlad până la Tecuci viteza este de 120 km/h, spre surprinderea mea. Coborâm spre Mărăşeşti şi trecem Siretul. Prin 2005, mi-a povestit un ţigan din Homocea, judeţul Vrancea, care se ocupa cu crescutul oilor şi vândutul lor la arabi, cum făcea baie armata româna în Siret pe la 1917 şi a fost surprinsă de nemţi în cucu gol. Istoria a consemnat pe lângă lucrul ăsta şi marea victorie de la Mărăşeşti a celor surprinşi în cucu’ gol.

De la Mărăşeşti până la Buzău drumul e un chin, rareori trenul atinge 90 de km/h şi totuşi, nu ştiu de ce, inundaţiile fuseseră cu 2 ani înainte şi temperaturile nu erau deloc ridicate. Ajungem în Ploieşti sud, o gară mizerabilă şi o luam la pas spre Ploieşti vest, de unde trebuia să pescuim pe cineva şi să plecăm spre Cheia. Respirăm aerul poluat al urbei republicane petroliere şi dăm peste nişte case cu o arhitectura frumoase, plus multe biserici în stilul brâncovenesc şi celebrii monştri de beton ceauşişti.

Pentru mine Ploieştii vor rămâne oraşul cu cele mai multe inscripţii inepte de tipul celor de mai jos.

Ploieşti vest este o gară mică şi mult mai curată decât cea din sud. Trafic intens. Multe marfare cu câte trei locomotive, dispuse în faţă, la mijloc şi în spate, pentru a putea urca rampa de la Predeal.

O luăm spre Cheia cu două maşini. Mergem prin Plopeni, trecem pe la mânăstirea Zamfira, apoi revenim la drumul normal ce urcă pe valea Teleajenului. Urmează Vălenii de Munte şi Măneciu în dublă ipostază: Pământeni şi Ungureni. Facem o haltă pe marginea barajului de pe Teleajen.

Cheia este o comună aşezată la poalele Munţilor Ciucaş în judeţul la Prahova, la limita cu judeţul Braşov. Este o destinaţie turistică de uichend pentru bucureşteni şi ploieşteni. Sus în Munţii Ciucaş se găsesc tot felul de cabane, căbănuţe şi pensiuni. Nu am apucat să urc pe munte fiindcă eram în mare grabă.

Cum s-a desfăşurat întâlnirea Psycho Metal nu voi scrie aici. Voi vorbi doar despre invitatul special. El se numeşte Conu’. E un nene de peste 50 de ani, schizofrenic cu acte, da’ băiat de treabă şi e simbol al oraşului Vălenii de Munte. I se spune Conu’, fiindcă asta e formula lui de adresare.

Omul nostru e un viril din clasa Ion Iliescu. În iulie 2007 avea la activ exact 1157 de femei, dintre care 281 virgine. Printre ibovnicele sale de la acea vreme se numărau şi două profesoare din Valenii de munte.

A mărturisit că era omul de casă al lui Nicu Ceauşescu şi că pe Nadia Comăneci, el, personal, i-a adus-o. Ciudat, doar eu şi Conu’ ştim povestea cu Florin Piersic şi Nicu Ceauşescu, dar nu v-o spunem.

Conu’ ne-a mărturisit profesiunea sa de credinţă aşa cum i-o spus-o răspicat şi lui Nicu Ceauşescu acum ceva ani la Sibiu, când amândoi opreau maşinile cu carne ce mergeau la export şi dădeau carnea gratis oamenilor înfometaţi.

Deviza lui Conu’ este următoarea:

Mie-mi place calul sur

Şi femeia lată-n cur!

A doua zi dimineaţă, împreună cu brigada de vălenari, părăsim pensiunea. Ne stabilim într-o staţie de dubă şi aşteptăm. Îl trimit pe Conu’ să schimbe 50 de lei. Ăstora le pică faţa şi îmi spun că-s nebun că-i dau bani pe mână. Mare greşeală am făcut, fiindcă exact atunci a trecut o dubă, dar nu contează, avea Conu’ toţi banii şi neschimbaţi. Oprim un flăcău începator cu o Dacie verde veche. Conu’ în faţă copilot, noi în spate claie peste grămadă şi bagajele în portbagaj. Pe drum, Conu’ dă indicaţii preţioase, noi ne spargem de râs şi sperăm să nu ajungem în vreo râpă sau sub vreun tir. Ascultăm o manea în care Guţă povesteşte cum în clasa întâi a învăţat jmecheria şi colegii lui nu erau la ora aia.

Ajungem în Măneciu şi stăm 20 de secunde. Cu spirit de iniţiativă, Conu’ opreşte o maşină şi ne urcăm. La volan era un malac, care ne-a povestit tot drumul până la Văleni, ce tare e în Bulgaria şi că el numa’ pe afară se plimbă.

Din Vălenii de Munte rămân singur şi iau o dubă până la Ploieşti. Încă o dată am noroc şi prind ultimul loc, exact lângă şofer. De acolo văd perfect cum arată aşezările prahovene. Peste tot se construieşte şi se demolează mult, străzile se asfaltează în draci, însă mizeria este exagerat de mare.

Ajung în Ploieşti. Iau tramvaiul 101, care mă duce exact la gara de sud. Mai am 46 de minute până vine trenul meu. Astăzi e mult mai cald decât ieri. Îmi iau 3 covrigi şi mă aşez în gară. Lângă mine vine un moş cu un copil şi un buchet de flori în mână, după modelul torţionarului din filmul lui Pintilie. Îmi povesteşte despre mizeria vizibilă din gară. Prin câte gări am fost, de departe Ploieşti sud e cea mai mizerabilă şi neîngrijită.

Mergând apoi spre nord, am observat că mizeria asta ţine până aproape de Adjud, după, până la Roman, e mai puţină, iar de la Roman şi mai în nord, nu mai este aşa de supărătoare şi de prezentă. Moşu’ aştepta nişte rude de la Iaşi şi era suparat de intrarea în urbea lui şi îl regreta pe Ceauşescu, pe vremea căruia gările erau curate şi nu exista niciun fir de iarbă pe calea ferată.

La un moment dat, trece pe lângă noi o cetăţeancă de etnie romă. Nimic surpinzător. Îmbrăcată în negru şi cu batic. Tot nicio surpriză. În picioare avea ghete de fotbalist de alea cu crampoane. O fi fost mama lui Nicoliță, cea mai dorită femeie in România într-o perioadă.

A venit și trenul meu și am plecat spre Suceava, unde nu am stat decât 35 de minute, fiindcă seara trebuia să fiu la Roman.

Anunțuri

4 gânduri despre „Până la Cheia şi înapoi (Conu’ din Vălenii de Munte)

  1. Sunt multe lucruri de făcut în zonă, sper să îţi faci timp să revii pe îndelete. Slănic Prahova, Brebu şi ce ai menţionat tu, dar mai în detaliu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s